Atunci când vi s-a încălcat un drept și ați epuizat toate căile de soluționare pe cale amiabilă a unui conflict, singura soluție, care mai rămâne, este adresarea în instanța judecătorească. Primul pas pe care trebuie să-l faceți este să depuneți o cerere de chemare în judecată, dacă este vorba de un caz civil. Unde depuneți cererea și ce informații trebuie să conțină aceasta, aflați din articol.

Atunci când formulați o cerere de chemare în judecată trebuie să fiți atenți la mai multe detalii. Ideal ar fi să vă adresați unei persoane cu cunoștințe în domeniul dreptului, cum ar fi un jurist sau avocat. Însă în cazul în care nu vă permiteți serviciile unui asemenea specialist, puteți întocmi cererea de chemare în judecată și să aduceți probe de sine stătător.

Astfel, primul lucru care trebuie indicat într-o cerere de chemare în judecată este instanța la care vă adresați. Atunci când depuneți o cerere de chemare în judecată, deveniți reclamant, adică persoana care revendică un drept. Regula este că reclamantul poate intenta o acțiune în oricare din sediile instanței (principale sau secundare) în raza teritorială unde se află domiciliul (pentru persoane fizice) sau sediul (pentru persoane juridice) pârâtului – persoana/entitatea împotriva căreia depuneți cererea de chemare în judecată. Lista sediilor instanțelor de judecată o găsiți aici.

Apoi, dacă sunteți persoană fizică, trebuie să indicați în cerere numele și prenumele vostru,  domiciliul, numărul de identificare personal (IDNP), numărul de telefon și alte date de contact. Iar dacă sunteți o persoană juridică (companie, agent economic etc) indicați denumirea organizației pe care o reprezentați, sediul, numărul de identificare de stat (IDNO), datele bancare, număr de telefon, numărul de fax și adresa electronică.

Alte date importante pe care trebuie să le conțină o cerere de chemare în judecată, în caz dacă sunteți reprezentat de un avocat, sunt numele, prenumele, adresa, numărul de telefon, numărul de fax, adresa electronică a avocatului sau alte date de contact ale reprezentantului dvs.

Important este să indicați numele sau denumirea pârâtului, domiciliul ori sediul acestuia, numărul de telefon, numărul de fax, poșta electronică sau alte date de contact ale acestuia, în cazul în care aveți aceste date. În acest caz, va fi mai simplu pentru instanță să identifice mai repede persoana sau compania pe care o acționați în judecată.

Un alt element important al cererii este esența încălcării (sau pericolului de încălcare) a drepturilor și intereselor care v-au fost lezate. La fel, trebuie neapărat să descrieți  circumstanțele de fapt (ce s-a întâmplat de fapt) și să expuneți circumstanțele de drept (prevederile legale) care stau la baza cererii. La acest document veți anexa și lista probelor de care dispuneți. Dacă acțiunea pe care o depuneți în instanță poate fi evaluată monetar, trebuie să indicați valoarea acesteia. De exemplu, încasarea prejudiciului material, încasarea pensiei alimentare etc.

La cererea de chemare în judecată se mai anexează și alte acte, cum ar fi: copia actului de identitate, dovada că ați achitat taxa de stat de examinare a cererii de chemare în judecată, documente care confirmă că ați încercat să soluționați disputa pe cale extrajudiciară (somație, cerere prealabilă, arbitraj, mediere).

De ce o cerere de chemare în judecată poate fi restituită sau respinsă?

Judecătorul, care a primit cererea de chemare în judecată spre examinare, verifică dacă aceasta întrunește exigențele prevăzute de lege (art. 166 – 167 din Codul de procedură civilă). Adică, aceasta trebuie să conțină toate datele menționate mai sus. În cazul în care cererea întrunește toate elementele, judecătorul o acceptă în decurs de 5 zile de la repartizare, dacă legea nu prevede altfel. În caz contrar, judecătorul nu dă curs cererii și-i acordă reclamantului timp pentru a o completa corect.

Judecătorul poate să refuze cererea de chemare în judecată dacă aceasta se referă la un litigiu care nu urmează să fie examinat în procedură civilă sau dacă deja există o hotărâre irevocabilă în privința cauzei. La fel, cererea va fi refuzată de către judecător dacă litigiul a fost soluționat prin arbitraj. Toate temeiurile de refuz pot fi găsite în art. 169 Cod de procedură civilă.

Există și alte situații când cererea este restituită de către judecător. Acest lucru se întâmplă atunci când reclamantul, persoana care a intentat cererea, nu a respectat procedura de soluționare pe cale extrajudiciară, inclusiv prin mediere, sau în cazul în care instanța, în adresa căreia a fost depusă cererea, nu este competentă să judece cauza. Există și alte motive pentru care o cerere de chemare în judecată poate fi restituită, pe care le găsiți în art. 170 al Codului de procedură civilă.

Imprimare