Curtea Constituțională (CC) a pronunțat în această lună o hotărâre pe marginea sesizării majorității parlamentare prin care s-a cerut permisiunea modificării articolului 46 alin. (3) din Constituție. Autorii sesizării au cerut instituirea unei diferențiere în cazul persoanelor care exercită funcții publice, din perspectiva prezumției caracterului licit al dobândirii averilor.
Majoritatea PAS din parlament a menționat că instituția confiscării averii nejustificate a funcționarilor publici poate fi considerată o problemă, având în vedere interpretarea articolului 46 alin. (3) din Constituție dată de Curtea Constituțională prin Hotărârile nr. 21 din 20 octombrie 2011 și nr. 6 din 16 aprilie 2015. Potrivit sesizării, pentru a face mai eficient mecanismul este necesar ca în eventualitatea unor proceduri judiciare de confiscare a averii nejustificate inițiate în privința persoanelor care exercită funcții publice, sarcina probei să se repartizeze între părțile implicate, potrivit unui standard mai redus decât cel pe care îl presupune Constituția în prezent.
Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a precizat în cadrul conferinței de presă din 15 martie că textul actual al articolului 46 alin. (3) din Constituție nu reprezintă un impediment pentru aplicarea unor standarde de probă diferite, în funcție de tipul procedurilor (penale sau non-penale), pentru implementarea obiectivului urmărit de autorii proiectului de modificare a Constituției. Altfel spus, s-a admis o procedură simplificată a confiscării averii nejustificate.
„Curtea Constituțională a revizuit cele două hotărâri ale sale din 2011 și, respectiv, 2015, pentru că premisele invocate în cele două hotărâri nu se sprijină pe textul articolului 46, alineat 3 din Constituție. Măsura confiscării poate fi aplicată nu doar în cazul produselor directe ale unei infracțiuni, ci și în cazul bunurilor, inclusiv al oricărui venit sau beneficiu indirect, obținute prin convertirea ori transformarea produselor directe ale infracțiunii sau prin amestecul acestora cu alte bunuri, eventual legale”, a explicat marți într-o conferință de presă Domnica Manole, președinta CC, care a mai spus că revizuirea a fost posibilă în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, pe care Curtea de la Chișinău și-ar fi bazat în mare parte hotărârea curentă.
Potrivit practicii de până acum, demnitarilor li se puteau confisca bunuri doar dacă exista o decizie judiciară care demonstra proveniența ilicită a acestor bunuri, de exemplu din acte de corupție demonstrate în justiție. Mai multe decizii de constatare a diferenței între averile deținute în realitate și declarațiile depuse de funcționari publici, emise de-a lungul anilor de ANI, s-au soldat, de aceea, cu respingerea acestor acțiuni în judecată.
Într-o reacție la decizia Curții Constituționale, președinta Maia Sandu a insistat că sistemul de justiție are toate instrumentele necesare pentru a-i penaliza pe cei care s-au îmbogățit din activități ilegale. „De acum încolo, confiscarea averii poate avea loc inclusiv dacă persoana în raport cu care există suspiciuni că deține averi ilicite nu va putea justifica proveniența legală a bunurilor. Curtea Constituțională a stabilit că acest lucru este posibil în cadrul actualelor prevederi ale Constituției, nefiind necesară modificarea Legii Supreme. CC a confirmat, astfel, alinierea sistemului constituțional național la standardele europene privind combaterea corupției mari, a spălării banilor și a îmbogățirii ilicite. Sistemul de justiție nu mai poate da vina pe obstacolele legislative și este obligat să demonstreze rezultate reale în confiscarea averilor agonisite ilegal”, se menționează într-o declarație oficială a președintei Maia Sandu.
