Un recent studiu al Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în care justiția din Republica Moldova este comparată cu justiția din alte 10 țări, precum și cu mediana țărilor membre ale Consiliului Europei (CoE), arată că deși autoritățile moldovene alocă domeniului o parte suficientă din cheltuielile publice, judecătorii și procurorii din Republica Moldova, alături de cei din Georgia, rămân cel mai prost plătiți dintre cele 44 de state membre ale CoE. Studiul CRJM mai include date despre personalul din justiție, viteza de examinare a dosarelor și sarcina de muncă a magistraților.

În Republica Moldova, grosul majorărilor bugetare alocate justiției, începând cu anul 2014, se datorează creșterii salariilor judecătorilor și procurorilor, precum și măririi numărului personalului care îi asistă pe aceștia. Chiar dacă aceste creșteri au fost importante, Republica Moldova, alături de Georgia, rămân țările care plătesc cel mai prost magistrații.

Salariile și productivitatea judecătorilor

Raportat la salariul mediu pe economie, în anul 2022, judecătorii moldoveni începători sunt remunerați cu 2,1 salarii medii, iar judecătorii Curții Supreme de Justiție (CSJ) – cu 3,1 salarii medii pe economie, ceea ce este cu mult mai puțin decât mediana CoE. Judecătorii CSJ din Republica Moldova au cele mai mici salarii din toate cele 47 de țări analizate.

Spre comparație, în 2020, judecătorii începători din Armenia primeau un salariu ce era de 3,9 ori mai mare decât salariul mediu pe economie, în Azerbaidjan – de 6,3 ori, iar în Ucraina – de 6,8 ori.

Datele Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) sugerează că numărul judecătorilor în Republica Moldova ar fi suficient, iar volumul de muncă al acestora nu este mai mare decât al colegilor din alte țări, Moldova alocând efectiv un număr mai mare de personal care să asiste judecătorii decât media CoE, se arată în studiu.

O altă constatare a studiului „Justiția Republicii Moldova în cifre – o privire comparativă” este că magistrații moldoveni examinează destul de repede cauzele civile și administrative, însă destul de lent pe cele penale. Viteza cu care au fost examinate cauzele în justiția din Republica Moldova s-a încetinit considerabil în anul 2020 față de 2018, mai mult decât în alte țări. În 2020, Curtea Supremă de Justiție din Republica Moldova a fost cea mai rapidă la examinarea cauzelor civile din cele 47 de țări și pe locul doi la examinarea cauzelor administrative, chiar dacă la CSJ activau doar 19 din 33 de judecători.

În opinia unuia dintre autorii cercetării, președintele CRJM, Vladislav Gribincea, este necesară o evaluare a eficienței cheltuirii fondurilor publice alocate justiției.

„Mărirea salariilor judecătorilor sau chiar dublarea acestora este justificată, doar că acest lucru nu va fi ușor de explicat în contextul crizei economice actuale. O soluție ce ar putea fi în acest moment este să se mărească salariile judecătorilor, însă doar pentru cei care vor promova evaluarea externă. Acest lucru va fi mai ușor de acceptat de către public și mai ușor de justificat din punct de vedere bugetar deoarece nu va pune o presiune mare bugetară pentru anul 2023, dar totuși va permite să adaptăm cheltuielile bugetare în anii viitori”, a declarat Vladislav Gribincea.

Salariile și productivitatea procurorilor

În 2020, salariul procurorilor la început de carieră din Republica Moldova a fost cu mult mai mare decât cel primit de către procurorii începători din Armenia, Azerbaidjan sau Georgia, însă puțin mai mic decât cel al procurorilor din Ucraina. Raportat la salariul mediu, procurorii moldoveni erau remunerați cu 2,25 salarii medii pe economie. Acest coeficient a scăzut la 1,84 salarii medii de economie în 2022, cu puțin peste mediana CoE (1,81 salarii medii).

În 2020, salariul procurorilor din Procuratura Generală a Republicii Moldova era cel mai mic din cele 47 de țări analizate în raportul CEPEJ. Pe lângă faptul că acesta (3,35 salarii medii) era sub mediana țărilor analizate (3,56 salarii medii), era considerabil mai mic și decât salariile procurorilor Procuraturii Generale din Armenia, Azerbaidjan, Georgia sau Ucraina.

În anul 2022, salariul procurorilor Procuraturii Generale raportat la salariul mediu pe economie a scăzut considerabil, de la 3,35 la 2,74. Aceste date confirmă că ar fi necesară o mărire a salariului procurorilor Procuraturii Generale. Conform legii, acest lucru va atrage după sine și creșterea salariului procurorilor din procuraturile specializate.

În Republica Moldova, potrivit studiului, numărul procurorilor este dublu față de mediana CoE, iar personalul care îi asistă pe aceștia pare a fi suficient. Cu toate acestea, numărul cauzelor instrumentate de procurori este mult mai mic decât mediana Consiliului Europei. În anul 2020, procurorii moldoveni au inițiat 1,04 cauze penale și contravenționale la 100 de locuitori, ceea este de circa 2,5 ori mai puțin decât media CoE și de două ori mai puțin decât numărul cauzelor inițiate de procurorii moldoveni în 2018. Conform datelor, în 2020, doar procurorii din Azerbaidjan și Letonia au inițiat mai puține cauze penale și contravenționale decât procurorii din Republica Moldova.

Autorii studiului mai observă că numărul funcțiilor de procuror din Republica Moldova (720) este cu 43% mai mare decât numărul funcțiilor de judecător (504), ceea ce este atipic. În țările cu o democrație avansată numărul judecătorilor este mereu mai mare decât numărul procurorilor. În România, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Estonia și Germania numărul de procurori raportat la 100 000 de locuitori este de două ori mai mic decât în Republica Moldova.

Perspectiva Ministerului Justiției

Este foarte important ca Ministerul Justiției, care se află într-un amplu proces de modificare a legislației ce vizează funcționarea sectorului justiției, să opereze cu date concrete, iar schimbările să se plieze pe situația reală din domeniu, a atras atenția Veronica Mihailov-Moraru, Secretară de stat în cadrul Ministerului Justiției. Secretara de stat a mai precizat că decizia politică de majorare a salariilor judecătorilor se poate dovedi deloc ușoară în perioada critică prin care trece Republica Moldova.

„Evident, pandemia, criza economică și cea energetică și-au spus cuvântul. Ne dăm seama că dacă ne dorim o justiție calitativă și independentă, ea trebuie să fie asigurată și din punct de vedere financiar. Noi însă nu reușim să alocăm sumele pe care le alocă alte state europene. De asemenea, trebuie să ținem cont și de percepția societății. Altfel spus, în paralel trebuie să lucrăm la îmbunătățirea imaginii justiției, dar și să le explicăm oamenilor de ce trebuie să plătim mai mult specialiștii din domeniu”, a declarat Veronica Mihailov-Moraru. 

În anul 2020, ponderea bugetului alocat justiției (instanțelor de judecată, asistenței juridice garantate de stat și procuraturii) în bugetul de stat a constituit 1,2% din toate cheltuielile publice, cu 0,1% mai puțin decât în 2018. Mediana CoE în 2020, de asemenea, a fost de 1,2%. La acest capitol, Moldova depășea cu mult Armenia, Azerbaidjan sau Georgia. În anul 2018, Republica Moldova a alocat justiției 13,2 EUR pe cap de locuitor. La acest capitol, Republica Moldova s-a plasat pe ultimele locuri printre țările CoE, alături de Armenia, Azerbaidjan și Georgia. În 2020, însă, Republica Moldova a alocat 15,7 EUR pe cap de locuitor, depășind deja considerabil cele trei țări. Totuși, această creștere este mai mică decât creșterea medie a tuturor cheltuielilor bugetare din Republica Moldova din aceeași perioadă. Suma alocată justiției în anul 2020 pe cap de locuitor era de 4 ori mai mică decât mediana țărilor CoE, explică autorii studiului.

Studiul a fost elaborat în baza Raportului de evaluare a sistemelor judiciare, publicat de Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) în octombrie 2022. În anii 2019 și 2021, CRJM a elaborat documente similare.

Imprimare