Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) a prezentat public „Raportul anticorupție pentru anul 2022”, în care sunt reflectate principalele evoluții și noutăți din domeniul anticorupție care s-au produs pe parcursul anului trecut. Organizat în zece capitole, documentul prezintă o analiză retrospectivă a măsurilor anticorupție realizate în cele mai importante domenii, restanțele și deficiențele identificate de experți, de mass-media și de organizațiile societății civile, cum ar fi: Angajamentele anticorupție asumate în procesul de aderare la Uniunea Europeană; Independența și integritatea justiției; Instituțiile anticorupție;  Controlul averilor și îmbogățirea ilicită; Dosarele de corupție mare; Recuperarea bunurilor infracționale; Instituția avertizorilor de integritate și mecanismele de protecție; Accesul la informație și transparența procesului decizional; Integritatea și transparența în achizițiile publice; Integritatea în afaceri.

Președinta CAPC, Galina Bostan, a afirmat că „raportul prezintă o imagine de ansamblu a situației pe țară, cu enumerarea principalelor restanțe și deficiențe în prevenirea și lupta anticorupție. Constatările raportului pot servi ca sursă agregată de informații pentru autoritățile publice, decidenți politici și funcționari publici. În plus, poate reprezenta un punct de pornire pentru prioritizarea măsurilor anticorupție de către autoritățile publice responsabile, pentru elaborarea și adoptarea politicilor anticorupție, înlăturarea deficiențelor existente în diferite domenii și sectoare, precum și pentru îmbunătățirea instrumentelor și a mecanismelor anticorupție”.

ANGAJAMENTELE ANTICORUPȚIE ASUMATE ÎN PROCESUL DE ADERARE LA UNIUNEA EUROPEANĂ

Potrivit raportului, până la finele anului 2022, Republica Moldova a realizat deplin 3 din 15 acțiuni anticorupție, cuprinse în Planul pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană. Alte 4 acțiuni sunt parțial realizate, iar, dintre acestea, 2 sunt în întârziere și vor fi realizate peste termenul indicat în Plan. Doar o acțiune anticorupție nu a fost realizată și se referă la modificarea legislației pentru delimitarea clară a competențelor Procuraturii Anticorupție și ale Centrului Național Anticorupție în ceea ce privește corupția la nivel înalt. Alte 7 acțiuni au termen de realizare până în anul 2023 și, cel mai probabil, vor fi realizate pe parcursul anului respectiv.

INDEPENDENȚA ȘI INTEGRITATEA JUSTIȚIEI 

Republica Moldova a implementat mai multe acțiuni în anul 2022 pentru reformarea sistemului justiției. Acestea vizează alinierea cadrului legal din domeniul sistemului judiciar la noile prevederi constituționale; îmbunătățiri aduse reglementărilor privind Consiliul Superior al Magistraturii și organelor sale specializate, Institutului Național al Justiției și organelor Procuraturii; precum și efectuarea evaluării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor ( Comisia Pre-Vetting).

INSTITUȚIILE ANTICORUPȚIE 

Pe parcursul anului 2022, rămâne neclarificat mandatul anticorupție al Ministerului Afacerilor Interne, iar Serviciul de Informații și Securitate nu publică informații sistematizate privind activitatea instituției. În plus, lucrurile nu par a fi esențial îmbunătățite în activitatea autorităților-cheie din domeniul anticorupție.

ÎMBOGĂȚIREA ILICITĂ ȘI CONSTATAREA CARACTERULUI NEJUSTIFICAT AL AVERII 

Un număr record de dosare penale privind îmbogățirea ilicită a fost inițiat în anul 2022. Astfel, în primele 10 luni ale acestui an, au fost demarate 40 de dosare penale, în care sunt vizați un ex-președinte al Republicii Moldova, un ex-ministru, un ex-director al SIS, un procuror general suspendat, 16 deputați/ex-deputați, 3 judecători, 3 procurori, 8 colaboratori/ex-colaboratori ai Ministerului Afacerilor Interne, 3 ex-angajați ai Centrului Național Anticorupție, un angajat al Serviciului Vamal, un ex-președinte al Parlamentului, un fost șef de direcție din cadrul Serviciului Fiscal de Stat, alți 2 subiecți. Doar unul dintre cele 40 de dosare a fost expediat în judecată. Alte două dosare, demarate în anii precedenți, au fost, de asemenea, transmise în instanță în 2022.

DOSARE DE MARE CORUPȚIE 

În anul 2022, la fel ca și în anul precedent, au fost pornite zeci de dosare penale care se referă la așa-numita „marea corupție”, în care sunt vizați actuali și foști funcționari de rang înalt. Totodată, majoritatea dosarelor penale pornite continuă să se afle în etapa de urmărire penală și doar câteva dintre ele au fost trimise în judecată. La momentul întocmirii raportului CAPC, nu exista vreo sentință de condamnare. 

RECUPERAREA BUNURILOR INFRACȚIONALE

În cursul anului 2022, au continuat să existe dificultăți în procesul de recuperare a bunurilor infracționale. Eficiența Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale nu poate fi măsurată doar prin sechestrele instituite asupra bunurilor, a căror valoare este comunicată periodic publicului. Indicatorul cel mai important de eficiență în recuperarea bunurilor infracționale îl constituie procentul bunurilor valorificate – adică confiscate și comercializate, iar veniturile fiind trecute în bugetul statului. Din datele făcute publice, ponderea bunurilor valorificate din totalul celor sechestrate constituie 0,5%. Pentru comparație, statistica Europol estimează că ponderea valorificării din totalul sechestrelor este de 50%.

INSTITUȚIA AVERTIZORILOR DE INTEGRITATE ȘI MECANISMELE DE PROTECȚIE 

Mecanismul avertizărilor de integritate nu este pe deplin utilizat și aplicat în Republica Moldova nici de către angajatori, nici de către angajați, chiar dacă au fost întreprinse mai multe eforturi din partea autorităților și a societății civile în promovarea și aplicarea acestui mecanism. Un studiu al CAPC constată doar 4 avertizări de integritate (în 2 dintre cazuri a fost solicitată protecție), semnalate în perioada 2018-2022 (trim. I) în 54 de autorități publice chestionate. CNA, în calitate de autoritate abilitată să înregistreze și să examineze dezvăluirile externe a practicilor ilegale, a menționat că a înregistrat 11 avertizări de integritate în perioada 2018-2022.

ACCESUL LA INFORMAȚIE ȘI TRANSPARENȚA PROCESULUI DECIZIONAL

O analiză retrospectivă a mai multor studii și cercetări, efectuate anterior, scoate în evidență faptul că, în Republica Moldova, asigurarea unei guvernări deschise continuă să rămână o problemă. Între deficiențele majore în procesul de solicitare a accesului la informații se observă: invocarea protecției datelor cu caracter personal; procedură de contestație defectuoasă; neconcordanțe între Legea privind accesul la informații și Codul administrativ al Republicii Moldova; practică judiciară neuniformă etc. În anul 2022, Ministerul Justiției a inițiat procesul de elaborare a unei noi legi privind accesul la informațiile de interes public, pentru a-l aduce în corespundere cu standardele moderne.

INTEGRITATEA ȘI TRANSPARENȚA ÎN ACHIZIȚIILE PUBLICE 

Sectorul achizițiilor publice reprezintă o prioritate în cele mai importante documente de politici publice, iar lupta cu corupția din domeniul achizițiilor este una dintre măsurile prioritare ale Guvernului. Cu toate acestea, progresele înregistrate în direcția dezvoltării sectorului achizițiilor publice în anul 2022 sunt extrem de modeste. Astfel, experții CAPC au constatat restanțe în direcția îmbunătățirii legislației și în elaborarea cadrului normativ secundar, fapt care conduce la contradicții, discreție în aplicarea normelor, asociată cu riscuri de corupție, dar și la dificultăți în procesul de achiziție pentru autorități și operatori. Certificarea specialiștilor care activează în sectorul achizițiilor publice stă pe pauză de câțiva ani, inclusiv în 2022 nu a fost elaborat și aprobat acest mecanism. Nu au fost înregistrate progrese nici în direcția dezvoltării sistemului de achiziții electronice MTender, ale cărui funcționalități tehnice nu asigură un proces de achiziție integral electronic – de la planificare până la executarea contractelor.

INTEGRITATEA ÎN AFACERI 

În anul 2022, cadrul normativ a fost consolidat cu măsuri de asigurare a integrității în sectorul privat. Au fost modificate acțiunile pe domeniul sectorului privat din Strategia națională de integritate și anticorupție. De asemenea, au avut loc intervenții asupra Codului contravențional, fiind regândite unele măsuri de protecție a avertizorilor de integritate, care se aplică și sectorului privat. O altă lege care și-a produs efectele pe parcursul anului 2022 se referă la obligarea organului înregistrării de stat de a verifica și publica informațiile privind numele, prenumele și țara de reședință ale beneficiarilor efectivi ai persoanelor juridice și ai întreprinzătorilor individuali. Unul dintre evenimentele care, în anul 2022, a sprijinit afacerile oneste și transparente din sectorul privat l-a constituit premierea companiilor pentru implementarea standardelor de integritate și anticorupție în afaceri în cadrul concursului „Marca comercială a anului”.

Imprimare