Obținerea de către Republica Moldova a statutului de țară candidată pentru aderarea la UE a marcat anul politic și social în 2022 și, de asemenea, a scos în evidența disonanța dintre funcționarea relativ adecvată a mecanismelor democratice în paralel cu funcționarea slabă a instituțiilor și sistemelor de stat. Concluzia se conține în Raportul de stare a țării 2022, realizat de Centrul analitic Expert-Grup, în parteneriat cu Fundația „Friedrich Ebert” Moldova.
Cercetarea conține și un capitol special ce analizează procesul de „europenizare” al reformelor, condiționalitățile Uniunii Europene, dar și „foaia de parcurs” a Republicii Moldova, inclusiv pe domeniul justiției.
Directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor, a remarcat că schimbarea substanțială și pașnică a puterii în 2021, în baza votului democratic soldat cu învestirea unei guvernări pro-europene, pro-reformă și anticorupție. Aceasta a obținut nu doar votul popular, dar și suportul Occidentului și al partenerilor de dezvoltare, fapt materializat în creșterea asistenței financiare, tehnice și politice externe, precum și în obținerea de către Republica Moldova a statutului de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Expertul a mai atras atenția că, totuși, succesele democratice și cele pe plan extern nu s-au transpus pe deplin în realizări palpabile pe plan intern.
„O serie de reforme sistemice fie au fost amânate, cum ar fi reforma teritorial-administrativă sau cea a administrației publice locale, fie se produc într-un ritm lent, de exemplu reforma justiției sau cea a administrației publice. În primul caz, de vină se fac numeroasele șocuri, crize și urgențe care au „capturat” agenda Guvernului și care, suprapuse cu capacitățile limitate ale instituțiilor publice, nu au permis alocarea de timp, energie și resurse pentru reforme sistemice. Însă o altă cauză, nu mai puțin importantă, ține de rezistența sistemului la reforme și de neadaptarea acestuia la schimbările democratice prin sabotarea, directă sau indirectă, a inițiativelor de schimbare și deturnarea agendei de reformă”, a menționat directorul executiv al Expert-Grup.
PRINCIPIUL DE SEPARARE A PUTERILOR ÎN STAT
Alinierea politică a ramurilor puterii a creat o serie de avantaje, dar și de neajunsuri în actul guvernării, asigurând, pe de o parte, stabilitate, continuitate și predictibilitate, iar pe de altă parte, generând riscuri de nerespectare a principiului de separare a puterilor în stat, se arată în raportul de stare a țării.
Preluarea guvernării de către un singur partid cu intenții reformiste și pro-europene a îmbunătățit parțial procesul de luare a deciziilor. Cu toate acestea, se atrage atenția în raport, în tendința de a spori viteza reformelor, guvernarea a trecut uneori cu vederea principiile de transparență și de incluziune, iar reformele din unele sectoare au fost puternic politizate, subordonate calendarului politic al partidului de guvernământ și comunicate actorilor vizați și societății în mod precar (ex.: reforma justiției, reforma administrație publice locale).
De asemenea, guvernarea a încercat să se înconjoare de un cerc protector de persoane într-un sistem încă nereformat. Politica de recrutare aleasă de partidul de guvernământ a urmărit să-i atragă pe cei compatibili cu aspirațiile sale politice și care au pregătirea și integritatea necesară ca să realizeze reforme în modul propus de actuala conducere a țării.
REALIZAREA CONDIȚIILOR UE – MAI DEGRABĂ MODERATE
Potrivit cadrului de planificare adoptat de autoritățile moldovenești reiese că autoritățile tratează cu o anumită moderație ambițiile legate de implementarea cerințelor UE. Astfel, doar 30% din acțiuni (patru din 13) sunt planificate spre realizare până la finele lui 2022, când UE urmează să publice primul raport de evaluare a progresului. Printre domeniile prioritare se numără reformele din justiție care, deși se află pe agenda politică a guvernării încă din 2021, întâmpină dificultăți legate de integritatea judecătorilor și de funcționalitatea organismelor de autoadministrare (Consiliul Superior al Magistraturii). În același timp, autoritățile demonstrează interes substanțial pentru dezoligarhizare, combaterea criminalității organizate și drepturile omului.
Pentru a traduce în viață aceste cerințe ale UE, instituțiile de stat moldovenești s-au angajat să desfășoare între opt și zece măsuri per cerință până la mijlocul anului 2023. Având în vedere obținerea, într-un fel, neplanificată a statutului de țară candidată, autoritățile centrale se află într-un deficit de funcționari calificați. Așadar, în vederea pregătirii în procesul de preaderare, Guvernul a semnalat necesitatea suplinirii aparatului administrației centrale prin atragerea personalului cu competențe în domeniul integrării europene. Cererea pentru un Guvern mai mare va crește odată cu constituirea celor 35 de grupuri sectoriale, necesare la etapele ulterioare în dialogul cu UE, pe durata negocierilor de aderare.
„În perioada analizată a devenit foarte clar că principalul factor care, în pofida rezistenței sistemului, poate asigura promovarea efectivă a reformelor – în special, a celor nepopulare – este presiunea externă. Aceasta poate lua forma unei presiuni negative – crize/șocuri exogene care dictează schimbări structurale urgente pe intern, după modelul crizei energetice induse de factori externi. Acest fapt a determinat, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, o agendă adevărată de securitate, diversificare și eficiență energetică. Totodată, poate fi vorba și de o presiune pozitivă, exercitată de partenerii de dezvoltare care stabilesc condiționalități pentru oferirea suportului”, mai afirmă directorul executiv Expert-Grup, Adrian Lupușor.
AȘTEPTĂRI PRIVIND REFORMA JUSTIȚIEI ȘI COMBATERA CORUPȚIEI
Analiștii din cadrul Expert-Grup consideră că depășirea dificultăților structurale pe calea avansării în negocierile de aderare depinde nu doar de voința politică a autorităților, ci și de competențele aparatului guvernamental în materie de integrare europeană.
„Ceea ce va trebui să facem, în special începând cu anul viitor, va costa mult mai mult timp și mai multă energie decât acțiunile pe care le-am implementat până acum în dialogul cu UE, pentru că R. Moldova va trebui să demonstreze prin fapte că poate să îndeplinească cerințele care sunt aplicate față de statele membre”, a opiniat expertul Dionis Cenușă.
Raportul de stare a țării, realizat de Expert-Grup, a formulat și un șir de recomandări ce urmează să fie îndeplinite de autoritățile Republicii Moldova pentru a se alinia cerințelor Uniunii Europene:
1) Amendarea Codului Electoral, a Legii privind partidele politice și a Codului Penal în vederea introducerii unor sancțiuni aspre pentru corupție politică (mituire, hărțuire) și pentru coruperea cetățenilor în perioadele non-electorale (coruprerea pentru participarea la proteste publice etc.);
2) Modificarea Codului Penal (Art. 1812) în vederea stabilirii unor pedepse dure pentru cetățenii implicați în finanțarea, de către alte state (prin intermediul jurisdicțiilor off-shore), a partidelor politice din Moldova, cu scopul prevenirii și combaterii ingerinței străine în procesele electorale și politice locale;
3) Simplificarea votului din străinătate – votul prin corespondență și votului electronic (cu condiția că este asigurată securitatea votului și este reglementată publicitatea politică a partidelor realizată pe online, limitând accesului la utilizarea informației plasate anterior campaniei electorale și pe durata acesteia);
4) Activizarea reformei justiției, cu accent pe finalizarea evaluării externe a judecătorilor și a procurorilor, pentru completarea componenței organelor de autoadministrare (CSM și CSP) și depășirea blocajelor legate de completarea funcțiilor vacante (CSM, CSP), realizată de către adunările generale ale acestor organe;
5) Consultarea în timp optim a Comisiei de la Veneția și transpunerea în practică a recomandărilor acesteia înainte de adoptarea legilor în lectură finală;
6) Instituirea unor programe intensive de instruire a unor specialiști integri în domeniul justiției și combaterea corupției în sistemul de învățământ superior (în particular, la specialitatea de drept), continuarea atragerii specialiștilor în drept din diasporă, dezvoltarea unor programe de schimb pentru studenții specializați în drept (România, Germania, Franța etc.);
7) delimitarea competențelor CNA și ale Procuraturii Anticorupție privind corupția mare, precum și concretizarea responsabilităților în procedurile de confiscare între CNA și Ministerul Justiției, pe de o parte, și ANI, pe de altă parte;
8) În corespundere cu cerințele UE în negocierile de preaderare cu Moldova, se recomandă adoptarea unor modificări legislative pentru a obliga Guvernul și Parlamentul să efectueze analiza anticorupție și să adopte prescripțiile organelor anticorupție, cu anumite derogări pentru cazurile stării de urgență, dacă acestea vizează obiectul actului normativ-legal evaluat.
