La finele acestei săptămâni, pe 17 martie, urmează să aibă loc Adunarea Generală a Judecătorilor. Potrivit deciziei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), din 14 februarie, pe ordinea de zi a Adunării este inclus și subiectul alegerii noilor membri ai CSM din rândul judecătorilor. Ședința va avea loc pe fundalul demisiilor a peste 20 de magistrați de la Curtea Supremă de Justiție și de la Curtea de Apel (CA) și sporirii criticilor în adresa Comisiei „Pre-vetting”, de care au trecut doar cinci judecători din cei 28 înscriși în concursul pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Toți judecătorii care au promovat audierile în comisie reprezintă instanțele de fond. Mai mulți experți din domeniu s-au arătat convinși că această stare de lucruri ar putea să blocheze procese de reformă din domeniul justiției.
Potrivit unei analize a Centrului pentru Resurse Juridice din Moldova, cele mai recente modificări ale Legii cu privire la CSM stipulează că noul Consiliu urmează să fie format din șase judecători de carieră, care reprezintă proporțional sistemul judecătoresc: patru – din cadrul judecătoriilor, unul – din cadrul curţilor de apel şi unul – din cadrul Curţii Supreme de Justiţie (CSJ). Acest lucru ar însemna că CSM trebuie să iniţieze un nou concurs pentru suplinirea funcţiilor de membru al CSM din rândul curţilor de apel și CSJ, deoarece niciun candidat din aceste instanţe nu a promovat evaluarea în cadrul Comisiei „Pre-vetting”. Majoritatea judecătorilor care nu au promovat evaluarea s-au plâns la CSJ, iar cel puţin cinci dintre aceștia au depus inclusiv plângeri la Curtea Constituţională (CC), invocând pretinsa neconstituţionalitate a unor prevederi ale legii pre-vetting. La 14 februarie 2023, CC a admis parţial cererile judecătorilor, stabilind drept neconstituţională o prevedere din legea Pre-vetting, care se referă la competenţa CSJ de a anula deciziile Comisiei de evaluare. Potrivit CC, CSJ va putea anula deciziile de nepromovare a pre-vettingului, dacă (a) au fost admise erori procedurale esenţiale, și (b) dacă constată circumstanţe care pot duce la promovarea evaluării.
CSM are 12 membri și, potrivit legii, șase dintre aceștia trebuie să fie judecători, iar alți șase nu e neapărat să aibă studii juridice. Primii însă, după ce trec de Comisia „Pre-Vetting”, trebuie confirmați în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, iar ceilalți urmează a fi confirmați de Parlament, însă doar după ce sunt verificați și ei de Comisie. Candidaţii care au eșuat evaluarea vor putea să activeze în sistemul judecătoresc, însă nu mai pot participa în concurs pentru ocuparea funcţiei de membru al CSM.
Demisii în justiție: coincidență sau protest?
Între 14 și 23 februarie, Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat cererile de demisie onorabilă a 20 de judecători de la Curtea Supremă de Justiţie, patru dintre ei fiind și membri detașați ai CSM. Magistrații nu au explicat care au fost motivele ce i-au determinat să-și dea demisia, cauzând astfel paralizarea activității unui segment al justiției.
Cu doar o săptămână înainte însă, Ministerul Justiției publicase proiectul reformei CSJ, potrivit căreia toți judecătorii ar urma să fie supuși evaluării extraordinare. Proiectul în cauză se așteaptă să fie aprobat în luna martie a anului curent și presupune evaluarea integrității etice, financiare și a profesionalismului judecătorilor CSJ. Potrivit proiectului, consecințele eșuării procedurii de evaluare pentru actualii judecători ai CSJ sunt: pierderea indemnizației unice de concediere (circa 12 000 EUR pentru un judecător cu 15 ani de experiență), pierderea pensiei speciale de judecător (circa 17 000 MDL lunar), imposibilitatea reprofilării în alte profesii juridice, precum ar fi avocat, notar, executor judecătoresc, administrator autorizat ș.a.
Victor Micu, membru CSM și judecător la CSJ,s e numără printre magistrații ce și-au depus demisia. Într-o scurtă declarație oferită pentru Ziarul de Gardă, Victor Micu, susține că demisia sa nu ar avea nicio legătură cu evaluarea extraordinară a judecătorilor de la CSJ care ar putea începe în martie. „Motivul este că vreau să-mi schimb activitatea. Eu din toamnă voiam să plec, dar problema a fost că dacă aș fi plecat, nu era cvorum la CSM și iată acum a venit momentul să-mi dau demisia. Vreau să mă ocup în continuare cu activitatea didactică sau altceva. Sunt și probleme de familie”, a afirmat Micu.
La 21 februarie, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru a avut o discuție cu judecătorii Curții Supreme de Justiție, la care au participat inclusiv unii magistrați care și-au depus demisia. Discuția dintre părți s-a axat pe reforma justiției și evaluarea extraordinară a judecătorilor, dar și demisiile mai multor judecători din cadrul CSJ.
Ministra Mihailov-Moraru a declarat că înțelege „că pot fi unele îngrijorări ale judecătorilor față de mecanismul de evaluare, dar reforma justiției pe segmentul verificării integrității judecătorilor trebuie să continue, și este o necesitate”.
„În contextul demisiilor și circumstanțelor în care au avut loc, doar se alimentează percepția publică privind semnalele de rezistență ale sistemului judecătoresc față de noile legi. De aceea, indiferent de motivele cererilor depuse, urmează a se ține cont în primul rând de interesul public, și anume de a asigura funcționalitatea Curții și continuitatea examinării dosarelor aflate pe rol, cel puțin până la începerea nemijlocită a evaluării”, a spus ministra justiției.
Efectele demisiilor din justiție: opinii de experți și activiști din domeniu
Într-o declarație făcută publică la începutul lunii martie, Asociația Judecătorilor din Moldova și Asociația Judecătorilor „Vocea Justiției” și-au exprimat îngrijorarea cu privire la „conceptul reformei judiciare propus de Guvern, în partea ce se referă la evaluarea externă extraordinară a judecătorilor, așa-numitul „vetting” al judecătorilor”. Asociațiile de judecători își exprimă, în primul rând, îngrijorarea cu privire la ceea ce ele numesc „politizarea excesivă a acestui concept de reformă și proiectele de lege propuse spre adoptare, în regim de urgență”.
„La moment, în Republica Moldova, în Parlament există o majoritate parlamentară (63 de deputați) a unui singur partid. Este vorba despre același partid care a format și Guvernul și din același partid de guvernare este și Președintele Republicii Moldova. Respectiv, în asemenea condiții, devine greu de respectat recomandarea Comisiei de la Veneția, care accentuează că pentru o evaluare externă extraordinară a judecătorilor naționali, este nevoie de un consens larg în societate pe acest subiect. Consens larg – însemnând includerea în procesul consultărilor a actorilor implicați: în primul rând judecătorii și procurorii vizați, opoziția parlamentară și extraparlamentară, dar și societatea civilă care exprimă inclusiv opinii critice cu privire la acest concept. Acest lucru nu este respectat de către puterea politică, deoarece majoritatea parlamentară deținută îi conferă posibilitatea de a adopta legi fără dezbateri publice autentice la acest subiect”, se arată în declarație.
De partea cealaltă, într-o scurtă analiză semnată de președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Ilie Chirtoacă, expertul insistă că autoritățile nu ar trebui să renunțe „nici cu un centimetru și să meargă înainte cu măsurile de reformă anunțate”.
„Rezultatele pre-vetting-ului în care doar 5 din 28 de judecători au promovat evaluarea vorbesc despre cât de gravă este situația și cât de important este să continuăm acest efort de curățare. Chiar dacă va crea anumite blocaje pe termen scurt, chiar și blocarea dosarelor pentru o perioada de 6 sau 9 luni, resetarea sistemului acum e singura oportunitate pe care ne-o putem permite. Negocierile cu actualii judecători și orice concesii, fie ele și mici, vor slăbi mult din elanul deja luat în lupta împotriva curățării sistemului. Actuala guvernare a obținut încrederea și votul cetățenilor anume pe fundalul platformei de luptă împotriva corupției și a reformei justiției”, menționează președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova.
