În toamna anului trecut, Republica Moldova a adoptat Convenția de la Istanbul – cum i se spune pe scurt documentului Consiliului Europei prin care statele se obligă să combată eficient violența împotriva fetelor și femeilor și violența domestică. La modul practic, Convenția a intrat în vigoare la 1 mai 2022. Ce măsuri au reușit să întreprindă autoritățile moldovene?
În ziua când a intrat în vigoare Convenția de la Istanbul pe teritoriul Republicii Moldova, William Massolin, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, declara că angajamentul ferm al țării de a pune capăt violenței împotriva femeilor și de a promova toleranța zero față de discriminarea și violența în bază de gen, asumat prin ratificarea Convenției, reprezintă un pas major înainte în alinierea la standardele europene. „Cu toate acestea, considerând eforturile semnificative întreprinse de către stat la nivel de cadru legal și de politici, este necesar să se urmărească în continuare alinierea la prevederile Convenției, atât în ceea ce privește cadrul legal, cât și măsurile practice, concrete pentru a oferi cel mai eficient, adecvat și prompt răspuns ale autorităților statului împreună cu societatea civilă și parteneri internaționali pentru prevenirea și combaterea unor astfel de cazuri”, atras atenția William Massolin.
La modul practic, documentul a obligat autoritățile moldovene să asigure servicii specializate, să ancheteze și să aplice pedepse care ar descuraja orice formă de agresiune. Urmare a intrării în vigoare a Convenției de la Istanbul, la 17 noiembrie, Parlamentul de la Chișinău a aprobat, în lectură finală, proiectul de lege ce va spori siguranța, protecția și asistența victimelor violenței în familie și va înăspri pedepsele pentru agresori. Documentul vine să alinieze cadrul legislativ național în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie la prevederile Convenției de la Istanbul. E vorba de legea 321 (privind asigurarea drepturilor victimelor în cazul infracțiunilor privind viața sexuală și violența în familie).
Avocata Arina Țurcan-Donțu, de la Centrul de Drept al Femeilor notează că anual, în Republica Moldova decedează în jur de 40 de femei în rezultatul actelor de violență în familie. „Potrivit studiului pe Femecid, realizat de Centrul de Drept al Femeilor anul trecut, fiecare al 5-a agresor care în rezultatul actelor de violență și-a omorât partenera, anterior a fost condamnat, dar sancțiunile au fost atât de blânde încât nu l-au disciplinat. Proiectul de lege votat vine să susțină victimele în procesul de raportare a cazurilor și să descurajeze agresorii să mai aplice violența”, a menționat Arina Țurcan-Donțu.
Noile prevederi vor obliga agresorii să urmeze programe orientate spre responsabilizarea și schimbarea comportamentului violent; va fi aplicat tratamentului medical forțat inculpatului, în cazul dependenței de alcool/droguri, confirmat prin aviz medical; faptele de violență în familie săvârșite de mai multe ori, într-o anumită perioadă de timp, vor fi pedepsite de la de la 4 la 6 ani.
Potrivit deputatei Doina Gherman, președinta Comisiei pentru politică externă și o susținătoare a Convenției de la Istanbul, „chiar dacă numărul de raportări și sesizări ale cazurilor de violență în familie au crescut, numărul cauzelor penale intentate agresorilor este în scădere. De aceea, ajustările cadrului normativ național sunt vitale în acest sens.”
În procesul de aplicare a prevederilor Convenției de la Istanbul, autoritățile moldovene sunt sprijinite de Consiliul Europei, prin intermediul unui proiect bazat pe acțiuni de prevenire, de consolidare a cooperării între autorități și de dezvoltare a capacităților ofițerilor de poliție sau a asistenților sociali.
