Parlamentul de la Chișinău a adoptat, în primă lectură, două proiecte de lege cu privire la activitatea Curții Supreme de Justiție (CSJ). O lege se referă la reorganizarea și revizuirea competențelor CSJ, iar cea de-a doua la evaluarea integrității judecătorilor Înaltei Curți.
Cele mai importante prevederi ale proiectului de lege privind reformarea CSJ se axează pe reducerea numărului de judecători. Potrivit documentului, reforma are drept scop „sporirea calității actului de justiție, crearea premiselor pentru uniformizarea eficientă a practicii judecătorești, consolidarea competențelor CSJ, asigurarea numirii unor judecători imparțiali și integri, precum și sporirea încrederii cetățenilor în sistemul judecătoresc”.
Proiectul de lege prevede reducerea numărului de judecători de la 33 la 20; admiterea la funcția de judecători ai CSJ pentru persoanele din alte domenii juridice, precum avocați sau profesori universitari din domeniu dreptului, dar care au 10 ani lucrați în acest domeniu; evaluarea funcționarilor publicii angajați în secretariatul CSJ și după caz, reconfirmarea în funcțiile nou-create și examinarea de către CSJ doar cazurile de importanță socială și juridică.
Legea mai introduce criterii și pentru accederea la funcția de judecător în cadrul CSJ, iar candidații vor fi promovați în baza unui concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, explică ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.
„Stabilirea experienței de muncă necesară pentru accederea în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție va fi de cel puțin opt ani lucrați în calitate de judecători pentru persoanele care au activat în calitate de magistrați în instanțele judecătorești. Cel puțin șase ani pentru persoanele care au activat în calitate de judecător la Curtea Constituțională și cel puțin 10 ani pentru candidații selectați din rândul juriștilor, non-judecători”, a menționat ministra Justiției.
De asemenea, a fost elaborat și un proiect de modificare a procedurii de examinare a cauzelor de către CSJ. Astfel, Curtea Supremă de Justiție va avea competențe mai restrânse și nu va acționa ca o instanță de apel, cum se întâmplă în prezent. Dacă până acum CSJ acționa ca o instanță de apel, odată cu modificările făcute, magistrații vor examina mai puține dosare.
Tot în prima lectură, Parlamentul a adoptat și inițiativa legislativă cu privire la evaluarea externă a judecătorilor și candidaților la funcția de judecător al CSJ.
Evaluarea integrității etice, financiare și profesionale a judecătorilor este una dintre condițiile pe care și le-a asumat Republica Moldova în Acordul de Asociere cu Uniune Europeană.
Deși exercițiul de evaluare va fi aplicat doar o singură dată, în cazul în care judecătorul nu promovează evaluarea acesta este eliberat din funcție. Pe lângă eliberarea din funcție judecătorul nu va avea dreptul de a exercita funcția de judecător și alte funcții de demnitate publică timp de 7 ani, din data rămânerii definitive a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii; va fi lipsit de dreptul la indemnizația unică de concediere; va fi lipsit de dreptul la pensia specială, cu menținerea pensiei generale pentru limita de vârstă etc.
Potrivit ministrei Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, „scopul proiectului este de a asigura integritatea judecătorilor CSJ și a candidaților care vor dori să devină judecători. Se propune reglementarea procesului și criteriile de evaluare a integrității Curții și a candidaților, structura și modul de organizare a comisiei de evaluare. Și în acest sens va fi creată o nouă comisie, ce va avea ca responsabilitate evaluarea candidaților și a judecătorilor”.
Raportul privind promovarea sau nepromovarea evaluării integrității etice și financiare va fi transmis către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care va lua o hotărâre finală. CSM poate respinge raportul și dispune o singură dată reluarea procedurii de evaluare, dacă constată anumite erori procedurale și anumite circumstanțe.
Cele două proiecte de lege urmează a fie examinate în a doua lectură în plenul Parlamentului.
