În septembrie 2022 s-au împlinit 25 de ani de când Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) examinează cereri împotriva R. Moldova. În această perioadă au fost pronunțate 568 de hotărâri, în care Înalta Curte a constat 730 de violări ale Convenției Europene pentru Drepturile Omului.
O sinteză a condamnărilor, realizată de Centrul de Resurse Juridice (CRJM), arată că aproape o treime din violările constatate, 229 din cele 730, se referă la încălcarea dreptului la un proces echitabil. Alte violări constatate de CtEDO țin de interzicerea torturii (23,4%), dreptul la libertate şi siguranță (14,5%), dreptul la un recurs efectiv (8,9%), detenția în condiții proaste (6,6%) și maltratarea (5,4%).
„Sinteza elaborată de CRJM reprezintă un efort analitic cu scopul de a sensibiliza societatea, de a respecta drepturile omului, dar și de a spori nivelul de informare a specialiștilor despre cauzele moldovenești. Ne dorim foarte mult ca această jurisprudență să faciliteze aplicarea standardelor CtEDO la nivel național și să contribuie la prevenirea unor violări similare”, a declarat Daniel Goinic, directorul Programului Drepturile Omului din cadrul CRJM.
Prima hotărâre de condamnare a R. Moldova a fost emisă în decembrie 2001
Procesul a fost inițiat de Mitropolia Basarabiei. Guvernul moldovean a fost găsit vinovat atunci de violarea libertății religiei, pentru că refuza să înregistreze Mitropolia Basarabiei. Curtea de la Strasbourg a obligat atunci R. Moldova să achite reclamanților 20.000 de euro drept prejudicii morale și peste 7.000 de euro pentru costuri de judecată.
Printre cele mai răsunătoare cazuri de condamnare a Republicii Moldova la CtEDO, în ultimii ani, este cel în cazul profesorilor turci, expulzați în urmă cu patru ani. CtEDO a stabilit că extrădarea lor în Turcia le-a afectat considerabil viața privată și a condamnat faptul că forțele de ordine de la Chișinău i-au arestat pe cetățenii turci în mare grabă și nu le-a oferit ulterior șansa să aleagă o altă țară pentru expulzare, chiar dacă aceștia au scris în cererile de azil că se tem să se întoarcă în Turcia, pentru că vor fi persecutați. Potrivit deciziei CtEDO, fiecare dintre cetățenii turci urmează să primească câte 25 de mii de euro drept despăgubiri morale.
În unul din cele mai recente cazuri, CtEDO a condamnat R. Moldova, în iunie 2022, pentru încălcarea dreptului la viață în dosarul lui Valeriu Boboc, tânărul care a fost ucis în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, în timpul demonstrațiilor violente anti-guvernamentale din Piața Marii Adunări Naționale. R. Moldova a fost obligată să achite familiei victimei 50.000 de euro drept prejudiciu moral și 7.000 de euro pentru costurile de judecată.
Moldova, în topul statelor cu cele mai multe condamnări la CtEDO
În anul 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a primit 630 de cereri împotriva Republicii Moldova. Acest număr este aproape egal cu cererile depuse în anul 2019 (an de până la pandemie). Guvernul de la Chișinău a fost obligat să plătească în 2021 despăgubiri în valoare de peste 2,6 milioane euro pentru aceste încălcări. Anul trecut, cetățenii moldoveni s-au adresat la Curte de 3 ori mai des decât media europeană.
În cele mai multe dosare pierdute la CtEDO, statul moldovean a fost condamnat pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil. Alte violări se referă la neexecutarea într-un termen rezonabil a hotărârilor judecătorești și la cauze în care deciziile magistraților au fost insuficient motivate.
Urmare a dosarelor de condamnare a R. Moldova la CtEDO, calitatea actului de justiție ar fi trebuit să se îmbunătățească, lucru care nu s-a întâmplat deocamdată, notează experții CRJM. Iată de ce ei optează pentru un sistem de monitorizare a hotărârilor care să implice inclusiv neadmiterea unor încălcări similare.
Termenul de sesizare CtEDO a fost redus de la 6 luni la 4 luni
De la 1 februarie 2022 a intrat în vigoare modificarea art. 4 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului, potrivit căreia termenul de sesizare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a fost redus de la 6 luni la 4 luni de la data ultimei decizii interne definitive.
„Reducerea termenului de sesizare a Curții Europene a fost determinată, în principal, de doi factori: numărul mare de cereri care așteaptă examinarea la Curte, peste 70 de mii în prezent, și evoluția tehnologică care ușurează accesul la hotărârile judecătorești naționale”, a explicat directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea.
Un comunicat al Curții de la Strasbourg a precizat că reducerea termenului de depunere a cererii la CtEDO a fost făcută în contextul modificării Convenției, care a fost semnată și ratificată de cele 47 de state membre ale Consiliului Europei.
