Războiul din Ucraina, provocat de invazia Federației Ruse, a determinat câteva sute de mii de cetățeni ucraineni să caute refugiu în R. Moldova și țări ale Uniunii Europene. Apărători ai drepturilor omului observă că în ultimele zile pe rețele de socializare au apărut postări ce pun refugiații într-o lumină negativă, fiind preluate și de unii politicieni din R. Moldova.
Autoritățile moldovene, prin vocea președintei Maia Sandu, au avertizat asupra existenței „unui efort concertat și organizat de divizare a societății pe tema refugiaților” și au îndemnat oamenii să nu mai distribuie materiale video și postări ce divizează, incită la ură și contribuie la încordarea atmosferei în țară. „Nimeni nu poate incita la ură și violențe în numele libertății de exprimare”, a declarat ferm președinta Maia Sandu.
„Discursul la ură este molipsitor”
Într-o recentă dezbatere organizată de Platforma Egalitate de Gen, Irina Corobcenco, din cadrul Asociației Promo-LEX, a menționat că organizația pe care o reprezintă monitorizează din 2017 discursul de ură în R. Moldova. Una din recomandările cele mai importante, adresată autorităților, e să îmbunătățească cadrul legal care să permită nu doar monitorizarea, dar și sancționarea unui asemenea discurs.
Potrivit expertei, în 2018 au fost identificate aproape două mii de cazuri de incitare la ură. „Dintre aceste, mai mult de 600 au fost îndreptate împotriva femeilor, inclusiv în discursuri publice făcute de politicieni sau chiar în mass media. Din păcate, în perioada electorală, incidența unor asemenea discursuri crește”, a menționat Irina Corobcenco.
În ce privește criza refugiaților, experta a sugerat persoanelor de demnitate publică, dar și simplilor cetățeni, să evite calificativele și generalizările atunci când se referă la situația cetățenilor care fug de din calea războiului. „Cei care generează discursul de ură în R. Moldova țin cont și se inspiră din ceea ce se întâmplă la nivel regional. Din păcate, discursul la ură este molipsitor și dacă este promovat în spațiul public, mai ales de persoane cu influență, este foarte repede preluat de mase”, a atras atenția Irina Corobcenco.
SIS și gesturile ce au consecințe negative pentru societate
Serviciul de Informații și Securitate de la Chișinău a anunțat miercuri, 9 martie, că atestă în ultima vreme cazuri de etalare și propagare a unor embleme grafice și sloganuri ce pot fi interpretate ca „îndemn la război” sau „ațâțare a vrajbei, diferențierii sau dezbinării naționale și etnice”.
Atenționarea SIS a urmat după înregistrarea mai multor cazuri în care autovehicule ale refugiaților ucraineni au fost inscripționate cu Z-ul rusesc, la fel ca tancurile și blindatele armatei ruse prezente în Ucraina. Inscripția se traduce în apelul „Pentru victorie” („Za pobedu”) și este considerată un nou simbol al propagandei de război a Kremlinului. SIS mai spune că unele persoane care au recurs la asemenea gesturi nu au conștientizat potențialul lor impact și consecințele negative pentru societate, și spune că a întreprins acțiuni de prevenire a fenomenelor legate de discursul de ură și a altor activități ilicite menționate. Serviciul de Informații și de Securitate a reiterat apelul către cetățeni de a se abține de la acțiuni ilegale care pot duce disensiuni sociale.
O lege prăfuită în sertarele deputaților
În 2016, în Parlamentul de la Chișinău a fost dezbătut în primă lectură proiectul de lege 301, care urma să pedepsească discursurile instigatoare la ură. La aproape șase ani distanță, documentul a rămas la aceeași etapă.
Proiectul reprezintă un set de amendamente legislative ale Codului Penal și Codului Contravențional, care se referă în primul rând la definirea motivelor de prejudecată, revizuirea infracțiunilor de bază și a agravantelor care vizează faptele motivate de prejudecată.
Activiștii pentru drepturile omului constată că legislația în ce privește sancționarea discursurilor de ură și instigare la discriminare reprezintă doar un prim pas în pedepsirea eficientă a acestor infracțiuni. La fel de importante sunt regulamentele și procedurile ce vor permite punerea în aplicare a legii și instruirea funcționarilor ce ar urma să monitorizeze și să pedepsească mesajele ce răspândesc intoleranța în societate.
