Restricționarea dreptului la libera circulaţie, răpirile de persoane, aglomerarea penitenciarelor sau aplicarea torturii se numără printre cele mai grave încălcări ale drepturilor omului în regiunea transnistreană se arată în raportul pentru anul 2021, prezentat de Asociaţia „Promo-LEX”. Experţii atenţionează că lipsa aplicării pedepselor pentru persoanele care încalcă drepturile omului ia amploare în stânga Nistrului. Potrivit raportului, aceste fenomene au un caracter sistemic, pentru că durează în timp, iar autoritățile constituționale nu le-au discutat suficient și nu s-au implicat eficient în soluționarea lor definitivă.
Experții Asociației Promo-Lex au schițat, pe scurt, modul în care sunt încălcate drepturile în regiunea transnistreană a R. Moldova:
Impunitatea: Acțiunile numeroaselor persoane ale căror nume figurează în Hotărârile CtEDO rămân fără atenția cuvenită din partea structurilor competente de investigare.
Tortura: Persoanele private de libertate în regiunea transnistreană sunt deținute în condiții inumane. Situația s-a înrăutățit considerabil din cauza pandemiei COVID-19. Rata de încarcerare rămâne cea mai mare din Europa, depășind de circa patru ori media europeană.
Răpirile, „Dosarul Glijin”: Situația lui Adrian Glijin rămâne incertă. Timp de peste un an de zile, rudele nu comunică cu acesta, nu cunosc absolut nimic despre dosar, starea sănătății sau perspectivele de eliberare.
*La 7 octombrie 2020, în jurul amiezii, Adrian Glijin a fost răpit de cinci persoane necunoscute, cu măști pe față, de pe un câmp din apropierea localității Cuzmin, raionul Camenca. Până în prezent, pretinsele autorități transnistrene refuză să ofere informații despre dosarul deținutului, motivând că informația este cu „grif secret”. Tiraspolul respinge toate solicitările familiei de a comunica și de a avea întrevederi cu el, iar intervențiile autorităților de la Chișinău s-au limitat la „multiple demersuri și apeluri către Tiraspol pentru a-l elibera”, ignorate de către cei care l-au privat de libertate pe Adrian Glijin.
(Ne)libertatea de exprimare: Ca și în anii precedenți, administrația de facto a continuat lupta cu persoanele care au avut curaj să critice regimul. Opiniile critice la adresa liderului, împotriva misiunii de pacificare sau a GOTR s-au transformat în cauze penale.
(Ne)libera circulație: Deși pretinsele posturi sanitare au fost ridicate în aprilie 2021, ulterior au fost înregistrate cazuri de reinstalare a unor posturi similare în perimetrul Zonei de Securitate.
Controlul asupra societății civile funcționează: Clubul 19, platforma civică din orașul Tiraspol, unde locuitorii regiunii aveau posibilitatea să abordeze teme actuale, inclusiv politice, și-a sistat activitatea. Decizia este explicată de organizatori pe de-o parte prin lipsa de personal, iar pe de altă parte prin climatul general de persecutare a activiștilor civici, a jurnaliștilor, a activiștilor politici, dar și a ONG-urilor locale.
Din anul 2015, Asociația Promo-LEX nu are acces efectiv în stânga Nistrului. Pe lângă lipsa de acces, a fost inițiată o nouă campanie de denigrare a Asociației, dar și a membrilor acesteia. Potrivit experților din cadrul organizației, în august 2021 a fost creată o pagină de Facebook și un canal de Telegram în care se publică zilnic informații false, texte manipulatorii și denigratoare în adresa avocaților Promo-Lex.
Imagine generica. Sursa: Shutterstock.
