La începutul lunii decembrie, Parlamentul de la Chișinău a adoptat Strategia privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2021-2024 și Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia. 

Documentul a fost elaborat de ex-ministrul justiției Fadei Nagacevchi, în perioada cabinetului condus de premierul Ion Chicu. Varianta inițială a strategiei a fost în repetate rânduri criticată de experți în justiție și ambasadori occidentali. Bunăoară, într-o opinie formulată de Institutul de Politici și Reforme Europene, în mai 2020, experții organizației atrăgeau atenția că strategia conține măsuri „ce nu au o susținere politică consistentă” care, „coroborate cu reticența sistemului justiției de a se reforma, riscă să genereze dificultăți majore la etapa implementării strategiei”. 

În cadrul unei dezbateri publice organizate în iulie 2020, fostul Ambasador al Uniunii Europene în Republica Moldova, Peter Michalko, califica situația din domeniul justiției una „deplorabilă” și observa că cea mai importantă menire a strategiei e să prevadă pârghii clare de natură să țină sistemul de justiție departe de influența politicului.

Deși strategia fusese votată în Parlament la finele lui 2020, documentul nu a fost promulgat de președinta Maia Sandu, care în februarie 2021 l-a retrimis legislativului spre re-examinare. Șefa statului insista că proiectul trebuie să prevadă un mecanism de evaluare externă a judecătorilor, dar și o reformă a sistemului anti-corupție.

Este necesară și asigurarea verificării efective a declarațiilor de avere și interese ale judecătorilor și procurorilor, ca și o lege care să permită confiscarea averilor ilicite ale funcționarilor publici și demnitarilor”, a mai spus șefa statului. „Nu ne mai permitem să aprobăm Strategii care arată bine pe hârtie, dar nu aduc schimbări reale în justiție”, a subliniat președinta Maia Sandu.

Astfel, la 6 decembrie 2021, parlamentul a adoptat strategia în noua lectură. Potrivit consilierului juridic din cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Ilie Chirtoacă, documentul în noua sa formulă este unul „destul de ambițios”.

Ilie Chirtoacă, consilier juridic, Centrul de Resurse Juridice din Moldova
Ilie Chirtoacă, consilier juridic, Centrul de Resurse Juridice din Moldova

„Strategia are câteva acțiuni, să spunem așa, nerealizate de precedenta strategie. Mă refer la acțiuni precum reforma Curții Supreme de Justiție, implementarea hărții judiciare, adică urmează să avem mai puține instanțe judecătorești, dar cu mai mulți judecători. Totodată, n-aș spune că pe ultima sută de metri, dar, odată cu instalarea noii guvernări, în strategie a fost inclusă așa-numita evaluare externă a judecătorilor și procurorilor, care presupune că toți judecătorii, începând cu cei de vârf, vor fi trecuți printr-un filtru atât de integritate, li se vor verifica averile și, totodată, profesionalismul. Și această evaluare urmează să fie făcută inclusiv cu participarea partenerilor externi, adică vor fi atrași în comisia ce va asigura acest filtru de integritate”, explică Ilie Chirtoacă.

Evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor va presupune analiza activelor și cheltuielilor raportate la veniturile legale disponibile și declarate ale judecătorului sau procurorului ce va fi evaluat. De asemenea, evaluarea nu se va limita doar la persoana vizată, ci va implica și membrii familiei acesteia. Autoritățile moldovene își propun să demareze procesul în 2022, prin verificarea candidaților Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor, Curții Supreme de Justiție și procurorilor anticorupție. Circa o mie de persoane ar trebui evaluate, iar procesul ar putea avea o durată de patru-cinci ani. 

Consilierul juridic de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Ilie Chirtoacă, constată că discuțiile despre evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor au umbrit oarecum alte prevederi din Strategia privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției.

De exemplu, documentul prevede reforma procuraturilor specializate și, mai ales, a Procuraturii Anticorupție, care se vrea a fi după modelul DNA din România, adică limitarea mandatului acesteia pentru a investiga marea corupție, iar corupția mică să revină în cadrul procuraturilor simple sau chiar al organelor de poliție. Asta iarăși este o acțiune nouă. Tot în această strategie era modificarea Constituției în partea ce ține de sistemul judiciar pentru a avea garanții mai bune pentru judecători ca ei să fie independenți (…) În final, avem o strategie foarte ambițioasă și nu m-aș referi aici doar la această evaluare extraordinară a judecătorilor și procurorilor, există acțiuni importante, după cum spuneam, restante încă din strategia precedentă”, atrage atenția Ilie Chirtoacă. 

Textul strategiei face trimitere și la sondaje privind încrederea populației în justiție. Astfel, conform datelor oferite de Barometrul opiniei publice, dacă în anul 2011 gradul de încredere a cetățenilor în justiție era evaluat cu 18 %, în anul 2019, urmare a reformelor realizate în sector, 26 % din populație declară că au încredere în justiție. 

Imprimare