API

La începutul anului viitor, autoritățile Republicii Moldova urmează să prezinte în fața Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) raportul privind situaţia drepturilor omului, în cadrul așa-numitei Evaluări Periodice Universale (EPU),...

Din iunie 2020, asistența juridică garantată de stat poate fi solicitată și online, cu utilizarea semnăturii electronice. În primele cinci luni de funcționare a...

Dacă până anul trecut divorțul putea fi pronunțat de către funcționarul de la oficiul stării civile, când soții se separau pe cale amiabilă, sau...

Legislația din domeniul justiției juvenile permite ca o bună parte dintre minorii care comit fapte penale să nu ajungă după gratii, ci să le fie aplicate măsuri alternative de pedeapsă, care au și un caracter educativ. Una din metodele de reeducare este programul probațional, în cadrul căruia copiii sunt consiliați de psihologi și pedagogi, urmând și o serie de instruiri.

Unele dosare se examinează în instanțele de judecată ani la rând, fără ca judecătorii să emită o decizie definitivă. Unii justițiabili se adresează la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO), solicitând și despăgubiri pentru tergiversarea examinării dosarelor în instanțele naționale. Magistrații se apără și spun că, în aceste situații, de vină nu este doar judecătorul, ci și părțile sau apărătorii.

Jurnaliștii și cetățenii riscă să nu mai primească răspunsuri la solicitările de informații  de interes public în termenul de 15 zile lucrătoare, așa cum prevede Legea privind  accesul la informație, iar autoritățile să nu mai poată fi acționate în judecată pentru răspunderea tardivă sau pentru că nu au oferit nici un răspuns la solicitări.

Deoarece nu au acces la educație în limbajul mimico-gestual, elevii cu deficiențe de auz abandonează studiile. Cu toate că avem legi bune în domeniul incluziunii educaționale a copiilor cu astfel de dizabilități, acestea nu se aplică, afirmă experții în drepturile omului.

Mai sunt câteva luni până la alegerile prezidențiale din această toamnă, iar din experiența campaniilor electorale precedente, în această perioadă unii candidații și politicieni, dar și simpatizanții acestora lansează în spațiul public diferite mesaje care incită la ură și discriminare, la fel atacuri la persoană pentru a-i denigra pe contracandidați. Iată de ce experții în domeniul drepturilor omului cer autorităților să introducă sancțiuni pentru discursul de ură.

Din anul 2013, de la instituirea funcției de mediator comunitar în localitățile populate în mare parte de persoane de etnie romă, funcționarul care activa în această poziție nu putea candida la alegerile locale pentru funcția de consilier.

De zece ani, asistenţi sociali, învăţători sau bibliotecari, după o instruire juridică de bază, îi ajută pe localnicii să-şi rezolve aceste probleme. În prezent, în Republica Moldova activează 55 de parajuriști, acoperind peste 50 de localități din 28 de raioane și municipiul Chișinău. Serviciile lor sunt parte a programului de asistenţă juridică garantată de stat.