În 2022, nivelul egalității între femei și bărbați a înregistrat progrese modeste, se arată în studiul anual „Indicele egalității de gen”, prezentat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD). Analiză măsoară egalitatea de gen în mai multe domenii cheie: piața muncii, politica, accesul la resurse, sănătate, percepții și stereotipuri. Astfel, nivelul de egalitate între femei și bărbați în cele șase domenii a fost estimat la 61 de puncte, cu un punct în regres față de anul 2021, însă prea departe de cota de 100 %, spre care tind apărătorii drepturilor omului.
Alina Andronache, analistă de politici la CPD, a explicat în cadrul unei conferințe la Agenția IPN că nivelul egalității se calculează de la 0 până la 100. Cu cât cifra este mai aproape de 100, cu atât nivelul egalității este mai înalt. „Indexul se calculează în baza a 30 de indicatori în șase domenii cheie ca: piața muncii, politică, educație, sănătate, acces la resurse, stereotipuri și prejudecăți. Anul acesta valorile ne arată că indexul egalității a scăzut cu un punct față de anul precedent. Și întrebarea cea mai mare este: Cum în ultimii doi ani, când Moldova a înregistrat mai multe progrese în domeniul egalității de gen, aprobând legi importante, totuși a scăzut cu un punct indexul egalității?”, a notat Alina Andronache.
DOMENIUL POLITIC
Potrivit expertelor CPD, ponderea deputatelor în Parlament a scăzut față de anul precedent. După alegerile parlamentare din 11 iulie 2021, în Parlamentul Republicii Moldova au accesat în legislativ 41 de deputate, ceea ce reprezenta 40,6% din numărul total de deputați. Pe parcursul ultimelor doi ani, în spațiul decizional au fost făcute mai multe remanieri în cadrul funcțiilor publice, motiv pentru care mai mulți deputați/deputate și-au încetat mandatul, după ce au fost desemnați în alte funcții publice. Astfel, reprezentarea de gen în Parlament a fost destul de fluctuantă, iar numărul femeilor deputate a scăzut de la 41 de deputate în 2021 la 36 în 2022, ajungând în 2023 la un număr de 39 de deputate, care actualmente dețin această funcție. În pofida acestor remanieri, acesta continuă a fi cel mai mare număr de femei deputate din ultimele legislaturi. Expertele CPD constată că sistemul de cotă dublă (cota de reprezentare de 40% și prevederi de poziționare pe liste), aplicat pe deplin pentru prima oară în scrutinul electoral din 2021, a determinat sporirea și menținerea unui număr impunător de femei în legislativ.
EDUCAȚIA
Inegalitățile de gen în educație sunt determinate, în mare parte, de atitudinile și stereotipurile de gen. Decalajele de gen rămân a fi influențate de percepțiile societății cu privire la domeniile de educație și activitate profesională potrivite bărbaților și femeilor și rolul acestora în societate. Bărbatul este considerat capul familiei, a cărui datorie este de a asigura resursele financiare, iar femeia ca persoană casnică, care este responsabilă de gospodărie și copii. Stereotipurile de gen pot fi ușor observate și în domeniile de studii alese de bărbați și femei.
Numărul femeilor care aleg să urmeze studii în domeniile cu profil exact este net inferior, în comparație cu bărbații.
Analizând tendința din ultimii ani, observăm că tot mai puține femei fac studii în domeniile exacte (inginerie, arhitectură, construcții, științe exacte…etc.). Ponderea acestora a scăzut cu 1.0% față de anul 2019, de la 11.09 % la 10.09 %. Această tendință negativă demonstrează repetat că, unele ocupații rămân a fi considerate masculinizate, iar altele feminizate.
ACCESUL LA RESURSE
Diferența în veniturile salariale ale femeilor și bărbaților continuă a avea valori destul de înalte. Potrivit datelor BNS, diferența de gen în salarii a rămas constantă, fiind estimată la 13,6% în 2021. În termeni monetari, această inegalitate s-a acutizat și mai mult față de anul precedent, pierderea financiară anuală a femeilor atingând valoarea de 21 092 MDL în 2022.
Pentru a diminua inegalitatea salarială, în anul 2022, autoritățile au aprobat o lege care prevede ajustarea legislației cu privire la transparența salarială.
În acest sens, au fost introduse o serie de măsuri, printre care: (i) au fost introduse în legislație definițiile „remunerație”, „nivel de salarizare”, „diferența de gen în salarizare”, „muncă egală”, „muncă de valoare egală”; (ii) întreprinderile mari și mijlocii vor fi obligate să informeze periodic angajații despre nivelul salarizării în funcție de gen; (iii) angajatorii vor transmite autorităților, o dată pe an, informații despre remunerația medie bazată pe gen și funcție; (iv) salariații și salariatele pot obține la solicitare informații cu privire la nivelurile de remunerare, defalcate în funcție de sex pentru categoriile de salariați care prestează muncă egală sau muncă de valoare egală. Efectele acestor măsuri vor putea fi observate începând abia cu anul următor.
PERCEPȚII ȘI STEREOTIPURI
Percepțiile populației cu privire la implicarea femeilor în politică și în procese decizionale s-au înrăutățit în ultimul an. Problema stereotipurilor cu privire la rolul femeilor și bărbaților persistă de-a lungul anilor.
Începând cu anul 2009, în Republica Moldova s-a înregistrat o tendință de atenuare a stereotipurilor de gen.
Dacă în anul 2009 32% din cetățeni considerau că femeile sunt mai puțin capabile și nu pot ocupa funcții de conducere, atunci în 2017 ponderea acestora a scăzut până la 19% și până la 12% în anul 2021 (în perioada campaniei electorale). O tendință similară se atestă și în ceea ce privește atitudinea populației față de prezența și implicarea mai sporită a femeilor în politică, ponderea persoanelor care nu ar accepta femeile în viața politică reducându-se de la 29% în 2017 la 18% în 2021. Astfel, în ultimii 15 ani, ponderea persoanelor care tind să accepte prezența femeilor în politică și în funcții de conducere a crescut constant, până în anul 2021, ulterior tendința schimbându-și radical vectorul.
SĂNĂTATEA
Rata mortalității generale în Republica Moldova este în creștere. Potrivit datelor BNS, în 2021, rata de mortalitate generală a crescut cu 2% față de anul precedent, unul dintre motive fiind efectele de lungă durată ale pandemiei COVID-19. Analiza pe cauzele de deces indică o rată mai înaltă a mortalității în rândul bărbaților, cele mai mari inegalități înregistrându-se în cazul deceselor provocate de asalturi și omucideri (de 8,73 mai mare) și accidentele, intoxicațiile și rănile (de 7,25 mai mare). Aceasta se datorează faptului că bărbații îndeplinesc, de regulă, munci mai grele și sunt supuși mai frecvent riscurilor de a avea traume în procesul de desfășurare a activității. O altă cauză a constă în adresabilitatea bărbaților la serviciile medicale, invocând insuficiența de timp, program de lucru încărcat și lipsa resurselor financiare necesare.
PIAȚA MUNCII
Valoarea indicatorului Pieței muncii a crescut cu 1 punct față de anul precedent, ajungând până la 56 de puncte în 2022. Progresul înregistrat se datorează, în mare parte, la 3 factori: (i) mai multe femei profesează domenii considerate masculinizate; (ii) ponderea femeilor în funcții decizionale a crescut și (iii) femeile devin mai prezente în sectorul informal.
În anul 2021, a crescut ponderea femeilor implicate în sectoare ca: (a) agricultură, silvicultură și pescuit; (b) construcții și (c) transporturi și depozitare, informații și comunicații.
Deși încă persistă stereotipuri legate de „masculinizarea” acestor sectoare de activitate, în ultimul timp acestea devin atractive și pentru femei. Pe de altă parte, a scăzut ponderea femeilor care activau în comerț cu ridicata și cu amănuntul sau în activități de cazare și alimentație publică. Acest fapt se datorează, în mare parte, consecințelor crizei economice provocate de pandemia COVID-19, care a afectat cel mai mult acest sector, respectiv întreprinderile mici și mijlocii care activau în acest domeniu și-au sistat activitatea.
RECOMANDĂRI
Potrivit studiului „Indicele egalității de gen 2023”, accelerarea egalității de gen și investiția în împuternicire generează câștiguri economice mari. Nici o societate nu se poate dezvolta durabil fără a transforma și amplifica distribuția oportunităților, resurselor și opțiunilor pentru bărbați și femei, astfel încât aceștia să aibă putere egală de a-și modela propriile vieți și de a contribui la familiile, comunitățile și țara lor. În pofida consecințelor sociale și economice ale pandemiei COVID-19, războiului de la frontiera țării, precum și crizei energetice, Moldova a reușit să înregistreze anumite progrese, în special în domeniul electoral și cel politic, în domeniul reconcilierii vieții de familie cu cea profesională, diminuării discrepanței salariale, prevenirii și combaterii violenței în baza de gen, fortificării instituțiilor în domeniul egalității de gen, etc.
Cu toate acestea, pentru a atinge obiectivele asumate la nivel internațional și național cu privire la asigurarea egalității de gen până în 2030 sunt necesare angajamente și acțiuni îndrăznețe, care se referă atât la promovarea legilor, politicilor, bugetelor și instituțiilor care promovează egalitatea de gen, cât și la alocarea investițiilor adecvate în informarea și educarea societății pentru a diminua stereotipurile și prejudecățile cu privire la rolurile de gen.
Încetinirea unor indicatori și stagnarea altora sugerează că progresele suplimentare necesită schimbări instituționale și culturale substanțiale. Recunoscând progresele făcute în ultima perioadă, conștientizăm totuși că mai rămâne un drum lung de parcurs.
