#6 Asistența juridică garantată de stat – cine, când și cum o poate solicita

158

Sergiu Chiruța este coordonatorul Oficiului Teritorial Chișinău al Consiliului Naţional pentru Asistenţa Juridică Garantată de Stat (CNAJGS). Acesta este cel mai mare oficiu dintre cele patru existente pe întreg teritoriul Republicii Moldova, care coordonează prestatorii și serviciile de asistență juridică plătite din banul public. Ca să exemplific cu cifre, oficiului Chișinău are în responsabilitate 17 raioane și activitatea a peste 320 de avocați la cerere, 24 de para-juriști și 8 avocați publici. Pentru comparație, cel mai mic oficiu teritorial ar fi cel din Cahul, cu 3 raioane, 24 de avocați la cerere, 8 para-juriști și 2 avocați publici. 

Sergiu Chiruța: La moment, noi avem patru oficii teritoriale în Republica Moldova, care asigură acordarea serviciilor de asistență juridică garantată de stat. Repartizarea teritorială este direct proporțională cu numărul de Curți de Apel. Deci, avem patru Curți de Apel – Chișinău, Bălți, Cahul, Comrat, respectiv și patru oficii teritoriale. Funcțiile principale ale oficiilor teritoriale sunt asigurarea acordării serviciilor de asistență juridică garantată de stat. Dacă este să vorbim stricto senso, reieșind din prevederile legale, noi avem expuse acolo o serie de atribuții ce ține de aspectul tehnic, spre exemplu, desemnarea avocaților, desemnarea para-juriștilor, selectarea avocaților, efectuarea plăților către avocați, către para-juriști sau avocații publici, monitorizarea calității asistenței juridice garantate de stat, atât cea primară, cât și cea calificată, însă nu ne putem limita doar la aceste aspecte tehnice deoarece funcționalitatea oficiilor include, în sine, atribuții și activități mult mai multe decât cele prescrise expres în lege, cum ar fi identificarea, după caz, a anumitor lacune în prevederile legale ce reglementează atât asistența juridică garantată de stat în R.Moldova, dar nu numai, venirea cu o serie de propuneri către Consiliul Național pentru Acordarea Asistenței Juridice Garantate de Stat pentru a armoniza prevederile legale, fie, după caz, de a efectua schimbări în anumite acte normative, inclusiv în Codurile de procedură atât penală, cât și civilă reieșind din situațiile care sunt depistate zi de zi în procesul de acordare a serviciilor de asistență juridică garantată de stat. 

Cu DREPTul: Oficiul Chișinău este cel mai mare pentru că aici sunt mai mulți prestatori sau pentru că este cererea mai mare? Cum se explică, de fapt, discrepanța de număr?

Sergiu Chiruța: Aceasta se explică din punct de vedere al amplasamentului teritorial, deoarece oficiul teritorial Chișinău include, la moment, 17 raioane și întreg municipiul Chișinău, care este divizat, iarăși, în cinci sectoare. Din acest motiv și se consideră oficiul cel mai mare, având ca avocați cel mai mare număr, în jur de 320 de avocați prestatori de servicii, avem 24 de para-juriști, la moment, dar și oficiul teritorial Bălți are un număr destul de para-juriști, iar ca număr de solicitări, iarăși, se explică că include toate solicitările din 17 raioane, inclusiv municipiul Chișinău, care este cel mai mare oraș din R.Moldova. 

Cu DREPTul: Ce presupune, de fapt, această asistență juridică garantată de stat, dacă să o disecăm? Cine poate beneficia de aceste servicii?

Trebuie să menționăm faptul că asistența juridică garantată de stat reprezintă acordarea serviciilor juridice din contul bugetului de stat persoanelor care nu dispun de suficiente mijloace pentru a-și achita aceste servicii, dar și în cazurile stabilite expres în legislație, când asistența juridică garantată de stat este obligatorie și ea este gratuită.

Sergiu Chiruța: Noi, la moment, avem asistența juridică primară și avem asistența juridică calificată. Asistența juridică primară se acordă tuturor persoanelor din R.Moldova indiferent de venitul acestora. Constă în acordarea de consultații în probleme juridice, acordarea de asistență în vederea întocmirii actelor juridice și acordarea altor forme de asistență care nu intră în categoria de asistență juridică calificată. Despre prestatorii de servicii care sunt abilitați la moment din punct de vedere a legii cu privire la asistența juridică garantată de stat să acorde servicii de asistență juridică primară, noi putem enumera, în primul și-n primul rând, para-juriștii, asociațiile obștești și avocații publici. De asemenea, para-juriștii specializați, care la moment activează în baza unui proiect pilot, pentru a identifica para-juriști specializați de a acorda servicii de asistență juridică primară persoanelor din anumite grupe social vulnerabile. Acei para-juriști sunt luați din acele grupe, sunt instruiți de către sistemul de asistență juridică garantată de stat, sunt pregătiți, iar, ulterior, menirea lor este de a acorda această asistență juridică primară persoanelor din aceste grupe social vulnerabile. Dacă este să vorbim despre asistența juridică calificată, noi, iarăși, avem două tipuri, asistența juridică calificată ordinară și asistența juridică calificată de urgență. Asistența juridică ordinară o putem diviza, iarăși, în două tipuri, în dependență de nivelul venitului persoanei și indiferent de venitul persoanei. Ce presupune asistența juridică calificată? Aceasta este apărarea intereselor bănuitului/învinuitului/inculpatului și apărării și reprezentării intereselor condamnatului într-un proces penal, fie, după caz, apărarea intereselor persoanelor în cadrul unui proces civil, contravențional sau de contencios administrativ. Când vorbim despre asistența juridică calificată ordinară indiferent de venitul persoanelor, trebuie să menționăm că avem o serie de cazuri expres prevăzute în legea cu privire la asistența juridică garantată de stat. Este o listă exhaustivă de situații când statul asigură asistența juridică indiferent de ce venit are persoana care se adresează pentru aceste servici. 

Cu DREPTul: Puteți enumera câteva situații?

Sergiu Chiruța: Cauzele penale în care sunt implicați minorii, sau cazul când bănuitul/învinuitul/inculpatul întâmpină dificultăți de a se apăra singur având careva dizabilități de orice tip, sau situațiile când bănuitul/învinuitul/inculpatul este militar în termen, sau situația când persoana se află în stare de arest, când partea vătămată este asigurată cu un apărător, statul consideră că și bănuitul/învinuitul/inculpatul poate să beneficieze de serviciile unui avocat garantat de stat. Nu sunt doar acestea, sunt în jur de 30 de situații, dacă le adunăm din mai multe prevederi legale, când statul pe cauzele penale asigură serviciile avocatului.

Cu DREPTul: Cele mai des solicitate care sunt?

Sergiu Chiruța: Când bănuitul/învinuitul/inculpatul este învinuit de o infracțiune gravă, deosebit de gravă sau excepțional de gravă, când persoanele se află în stare de arest, când calitatea procesuală a bănuitului/învinuitului/inculpatului este, spre exemplu, un minor.

Dacă să luăm în marjă, în procentaj, cred că în jur de 50% sunt situațiile când asistența juridică este obligatorie, când noi nu efectuăm testul la venit, iar restul 50% sunt cazurile când noi suntem obligați să efectuăm testul la venit pentru a lua o decizie dacă asigurăm persoana cu avocat garantat de stat sau nu. 

Cu DREPTul: Dar în cazurile acelor categorii enumerate, inclusiv acelor categorii, asta înseamnă, la modul practic, că automat i se oferă un apărător sau omul trebuie să solicite?

Sergiu Chiruța: În cazul asistenței juridice garantate de stat obligatorii, procedura de solicitare a avocatului garantat de stat este una simplificată. În asemenea situații, asistența juridică se acordă indiferent de venitul persoanei, nu este necesar și nu este obligatoriu ca beneficiarul să depună o cerere către oficiul teritorial, deoarece aceasta o face fie organul de urmărire penală care instrumentează cauza, fie organul Procuraturii, după caz, fie instanțele de judecată nemijlocit, însă aceasta nu exclude posibilitatea beneficiarului să se adreseze direct către oficiile teritoriale pentru a solicita asistența juridică garantată de stat. Într-o oarecare măsură, statul a ușurat situația beneficiarilor, în cazul dat, deoarece organul care instrumentează cauza efectuează această solicitare în numele lui către oficiile teritoriale. În termen de o zi de la momentul recepționării solicitării de la instituția corespunzătoare, este obligat să emită o decizie de desemnare a unui avocat și să o aducă la cunoștință părților implicate în proces, iar, la solicitarea beneficiarului, în formă scrisă este informat și beneficiarul despre această desemnare.

Cu DREPTul: Asta înseamnă că, la modul practic, toți care au nevoie și nu-și permit chiar beneficiază?

Sergiu Chiruța: Toți care nimeresc sub incidența acelor prevederi legale în care statul a decis că asistența este obligatorie beneficiază de asistența juridică garantată de stat. Dacă să vorbim de situațiile când o persoană este implicată într-o cauză penală și are și o cauză civilă care nu este prevăzută expres că pentru asemenea tip de cauze se acordă asistența juridică gratuită, atunci el trebuie să parcurgă o altă procedură. Poate fi efectuată solicitarea nemijlocit de către beneficiar către oficiile teritoriale, fie, după caz, el poate să depună o cerere la organul de urmărire penală, fie la instanța de judecată prin care să solicite asistența juridică garantată de stat, iar instituțiile respective, preluând această cerere, efectuează o solicitare sau redirecționează aceste cereri către oficiul teritorial. La rândul său, oficiul teritorial, recepționându-le, examinând faptul că temeiul juridic de desemnare constituie lipsa resurselor financiare, recurge la procedura de efectuare a testului la venit a acestui beneficiar. În asemenea cazuri, pe lângă cererea care o depune beneficiarul către oficiul teritorial, legea prevede că este nevoie de depunerea unei declarații cu privire la venit, modelul de declarație este aprobat de către Consiliul Național, în care beneficiarul este obligat să-și scrie veniturile sale pe perioada ultimilor șase luni de la momentul adresării și nu doar ale sale, dar să indice, după caz, și membrii familiei cu care are el gospodărie comună și venitul acestora, dacă aceste persoane beneficiară de careva venituri. Ulterior, oficiul teritorial, după o formulă prestabilită, efectuează acest test la venit.

Dacă se stabilește că nivelul minim de venit al unui membru de familie este mai mic decât nivelul minim de existență stabilit de Biroul Național de Statistică trimestrial, atunci persoana se consideră că a trecut testul la venit și poate beneficia de serviciile de asistență juridică garantată de stat. Nivelul minim de existență, la moment, este în jur de 2080 de lei pe cap de locuitor.

La declarația pe venit, legea prevede că persoana, după caz, este obligată să depună certificatul privind componența familiei, certificatul de la locul de muncă cu venitul său pe perioada a șase luni, dacă persoana este angajată, și un certificat de la Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la indemnizațiile sociale lunare. Din 2008 până în prezent, această normă nu a fost modificată, dar este momentul de a efectua careva modificări din simplul motiv că, circa patru ani în urmă, sistemul de asistență juridică garantată de stat împreună cu Agenția de Guvernare Electronică a elaborat pe baza portalului M acces un modul special pentru asistența juridică garantată de stat în care oficiile teritoriale, având posibilitatea legală să acceseze anumite baze de date purtătoare de informații cu privire la veniturile persoanelor. Procedura s-a schimbat foarte mult, deoarece beneficiarii sunt obligați doar să depună o cerere în care să-și indice idnp-ul personal și în baza acestuia oficiile teritoriale accesează bazele de date și efectuează acest test la venit, fără ca persoana să mai fie obligată să depună tot setul de acte. Uneori, aceste certificate puteau fi eliberate chiar până la două săptămâni și exista riscul ca, după efectuarea acestui test la venit, noi să stabilim că persoana nu beneficiază de acest drept, deoarece venitul depășește nivelul minim de existență stabilit pentru acea perioadă. 

Cu DREPTul: De când se întâmplă?

Sergiu Chiruța: 2017-2018. Oficiile teritoriale deja în circa 95 la sută din cazuri nu mai solicită aceste acte de la beneficiari. S-a ușurat cu mult atât sarcina oficiilor teritoriale, cât și a beneficiarilor pentru a-și demonstra capacitatea de plată care urmează să întrunească condițiile pentru a fi desemnat un avocat.

Cu DREPTul: Și acum, înseamnă că beneficiarul depune doar?

Sergiu Chiruța: Doar o singură cerere către oficiul teritorial, în care să indice numele, prenumele, idnp-ul său, care este natura cauzei în care el este implicat, unde, la care instituție se află, în ce localitate, pentru ca oficiul teritorial să poată să identifice avocații corespunzători și să efectueze aceste desemnări. În rezultat, oficiul, în baza idnp-ului, efectuează testul la venit.

Aceasta durează de la 30 de secunde la un minut până obținem din portalul M acces informația cu privire la veniturile beneficiarului și cred că maximum în trei minute oficiul teritorial poate efectua testul la venit, dacă nu există inexactități, și în maxim cinci minute oficiul teritorial poate să-l informeze despre decizia luată, fie i-a fost desemnat un avocat, adică a fost acceptată cererea, fie s-a emis o decizie de refuz pe motiv că depășește venitul minim și nu întrunește condițiile pentru a beneficia de asemenea tipuri de servicii.

Această prevedere nu este exclusă încă din legea cu privire la asistența juridică garantată de stat, deoarece în anumite cazuri noi întâmpinăm dificultăți fie la accesarea datelor beneficiarilor, de exemplu, pentru anumiți beneficiari uneori nici o bază de date nu dă nici o informație, fie ea nu a fost inclusă de către angajator, fie noi mai avem cazuri când beneficiarul nu dispun de idnp.

Cu DREPTul: Dar poate depune cererea oriunde?

Da. Beneficiarii fie depun cererile către organele care instrumentează cauza, de exemplu, organul de urmărire penală, instanța de judecată, fie înștiințează aceste instituții despre faptul că el nu are un avocat pe contract și dorește să beneficieze de servicii de asistență juridică garantată de stat. Ulterior, aceste solicitări sunt expediate către oficiul teritorial și ele trec aceeași procedură ca atunci când beneficiarul s-ar adresa fizic către oficiul teritorial. În cazul când el se adresează personal la oficiile teritoriale, el poate s-o facă fie fizic, fie prin intermediul poștei electronice, fie prin serviciile poștale. Recent, în 2020, în perioada pandemiei, noi am elaborat un nou mecanism și am ajustat softul CNAJGS prin prisma creării unei legături de interoperabilitate dintre pagina web a CNAJGS, softul acestuia și portalul M sign.

Noi am introdus pe larg utilizarea semnăturii electronice practic în toate procedurile care le desfășoară la moment sistemul de asistență juridică garantată de stat.

Pentru beneficiari sau solicitanți, instituția care urmează să facă o solicitare, este suficient să acceseze pagina web a Consiliului, rubrica formulare, acolo formularele sunt separate pe tipuri de beneficiari sau pe categorii, avem formulare pentru organul de urmărire penală, formulare pentru persoane fizice și formulare tipizate pentru instanțele de judecată. În dependență de categoria în care se regăsește persoana care vrea să facă o solicitare, accesează acel tip de formular. Formularul este unul prestabilit, aprobat de către Consiliu. Persoana este nevoită doar să completeze acele rubrici, iar ulterior avem două căi. Una mai rapidă, în mod obligatoriu urmează să fie indicată poșta electronică a solicitantului/beneficiarului și să aplice semnătura electronică. Odată ce este aplicată semnătura electronică, acel formular, în mod automatizat, este redirecționat în softul Consiliului și este generat în format pdf. În cadrul oficiilor teritoriale, consultanții responsabili examinează aceste solicitări și iau o decizie, desemnează avocat sau emit decizie de refuz. Această decizie este semnată electronic de către coordonator și softul în mod automatizat expediază pe adresele de email ale solicitantului/beneficiarului decizia în forat pdf cu semnătura electronică aplicată. Se consideră deja un document oficial. Totodată, se expediază pe poșta electronică a avocatului care este desemnat pentru a informa toate părțile interesate despre situația respectivă. Aceasta este varianta clasică, care cred că a economisit în timp foarte mult.

La moment, această novație permite să dispară, în principiu, utilizarea hârtiei și circularea informației cât mai rapidă către toate persoanele implicate în procesul efectuării justiției, să-i spunem așa.

Și a doua procedură, pentru cazurile când beneficiarii noștri nu dispun de semnătura electronică, noi ne-am gândit și la această situație, am păstrat procedura electronică când beneficiarul dorește fizic să de deplaseze, adreseze către oficiile teritoriale. De asemenea, poate să acceseze pagina web a Consiliului, să acceseze rubrica formulare, să-și aleagă formularul care este destinat persoanelor fizice care se adresează la oficiul teritorial, să-l completeze în regim online, iar ulterior să-l genereze în format pdf. Având deja o cerere completată, aceasta poate fi expediată pe poșta electronică a oficiilor teritoriale fără ca să mai fie descărcată sau printată. De asemenea, noi am păstrat și varianta cea mai simplă, ei pot să acceseze aceeași rubrică, să printeze un model de cerere necompletat, să-l completeze de mână sau să-l descarce în format word și să-l completeze la calculator și acest chestionar imprimat poate fi adus la oficiul teritorial sau expediat prin serviciul poștal către oficiul teritorial. Noi am încercat, odată ce am adus aceste inovații, să nu marginalizăm și alte categorii de persoane. Există și varianta inițială, din 2008, prezența fizică a beneficiarului la oficiul teritorial. El, când se prezintă, primește un formular tip de cerere care este completat de el personal sau este ajutat de consultanți pentru a completa cât mai corect acel chestionar. Ulterior, trece aceleași proceduri. 

Cu DREPTul: Ce presupune și când se acordă asistența juridică de urgență?

Oricărei persoane reținute în cadrul unui proces penal urmează să-i fie acordată în mod obligatoriu asistența juridică de urgență, dar și în cadrul unei proceduri contravenționale pe întreaga perioadă a reținerii acestei persoane. De asemenea, asistența juridică de urgență se acordă bănuitului/învinuitului/inculpatului la examinarea demersului cu privire la aplicarea arestării preventive, în cazul în care nu are apărător sau apărătorul înștiințat nu s-a prezentat la examinarea acestui demers. Oricărei persoane în cadrul procedurii contravenționale, în cazurile în care organul, persoana cu funcție de răspundere care a efectuat reținerea solicită instanței aplicarea sancțiunii administrative sub formă de arest administrativ. Și, mai nou, avem cazurile când la această categorie de asistență juridică garantată de stat au fost incluse cazurile când sunt depuse cereri pentru aplicarea măsurilor de protecție în condițiile articolului 215, Codul de procedură penală, plângerile despre săvârșirea violenței domestice sau unei infracțiuni privind viața sexuală, pentru a fi acordat avocat în termen de trei ore de la momentul efectuării solicitării.

Asistența juridică de urgență se acordă tuturor cetățenilor R. Moldova, indiferent de veniturile persoanei, iar cetățenilor străini și apatrizilor în toate cauzele ce țin de competența autorității administrației publice și instanțelor judecătorești din R. Moldova.

Asistența de urgență se acordă în cadrul unui proces penal pe toată durata reținerii persoanei, până la momentul eliberării, fie adoptării unei încheieri privind aplicarea măsurii preventive arestul, fie în cazul renunțării la apărător în condițiile Codului de procedură penală. Asistența de urgență se acordă de către avocații de serviciu înscriși în listele avocaților de serviciu, conform unui grafic, aprobat de către coordonatorul oficiului teritorial. În fiecare lună, pentru fiecare raion sau sector din cadrul municipiului Chișinău se aprobă un grafic al avocaților de serviciu. Acest grafic include o listă de avocați care și-au manifestat disponibilitatea de a participa la aceste tipuri de acțiuni procesuale, efectuarea reținerilor sau aplicarea mandatelor de arest. Acest grafic se publică pe pagina web a CNAJGS cu cel puțin trei zile de la finele lunii pentru luna următoare, pentru ca să fie adusă la cunoștință publicului. Acest grafic funcționează pe intervalul 8 dimineața până a doua zi la 8 dimineața, chiar și în zilele de sărbătoare sau în zilele de sâmbătă și duminică. 

Cu DREPTul: Ce urmează după momentul în care i se zice că are dreptul la un avocat?

Persoana este informată despre cine este avocatul ei. Dacă solicită informarea în formă scrisă, doar în asemenea cazuri este expediată o copie a deciziei cu privire la desemnare, și se transmit coordonatele pentru a face legătură cu acel avocat. Ulterior, deja intervine avocatul și urmează să acorde beneficiarului servicii de asistență juridică garantată de stat.

Cu DREPTul: În câte cazuri este refuzat serviciul unui avocat, la început sau pe parcurs?

Din momentul când noi am inițiat acel proiect cu Agenția de Guvernare Electronică și am obținut acel portal în M acces, cazurile de refuz au devenit mai multe. Dacă să luăm ca număr, oficiul teritorial Chișinău pe parcursul unui an poate să aibă circa 400-500 de refuzuri, din 28-30 de mii de solicitări. 

Cu DREPTul: Cum se explică?

În marea majoritate, refuzurile sunt în cazurile când persoanele solicită asistența juridică garantată de stat, dar au venituri suficiente pentru a-și angaja un avocat pe contract. Acestea sunt majoritatea situațiilor, nu sunt refuzuri care ar încălca drepturile beneficiarilor la apărare.

Cu DREPTul: Dar avocatul nu ți-l poți alege?

Este o prevedere expres în lege și în regulamentul de activitate al oficiilor teritoriale în care beneficiarii, totuși, au dreptul să examineze lista avocaților care prestează servicii de asistență juridică garantată de stat și să indice un anumit avocat. În asemenea situații, coordonatorul nu este obligat să desemneze acel avocat, ci doar după discuțiile cu avocatul referitor la solicitare și luând în calcul gradul de implicare al lui pe alte cauze poate să satisfacă cererea beneficiarului. Noi avem cazuri când beneficiarii solicită anumiți avocați pentru a-i reprezenta. Uneori chiar propunem lista tuturor avocaților care au contract cu oficiul teritorial Chișinău pentru a selecta un anumit avocat în situații când poate beneficiarii au dubii referitor la calitatea serviciilor prestate de toți avocații din sistemul de asistență juridică garantată de stat sau doar de anumiți avocați. Astfel, noi mergem în întâmpinare și facem acest lucru, nu este o problemă ca beneficiarii să indice în cererile respective, mai ales că în acea cerere de solicitare a asistenței este rubrică menționată expres “solicitați un avocat concret să vă reprezinte interesele”. 

Cu DREPTul: Doar o precizare despre depunerea cererilor. Asta înseamnă că poți beneficia de asistența juridică garantată de stat și fără a veni măcar o singură dată la oficiu?

Sigur. Da, fără probleme. La moment, mai ales că novațiile despre care am vorbit le-am pornit până a se institui pandemia, dar au fost foarte actuale, și la timp, și la locul potrivit, deoarece aceasta a exclus la maxim fluxul de beneficiari către oficiul teritorial. Iarăși, rămân acei beneficiari care nu dispun de aceste mijloace it, dar la moment este simplu și expedierea unui email pe adresa oficiului teritorial cu indicarea unui solicitări, spre exemplu, “am nevoie de servicii juridice garantate de stat”, fără a anexa cererea în format pdf, cu indicarea coordonatelor. Astfel, consultanții responsabili contactează beneficiarii, le explică procedura și că este necesară depunerea unei anumite cereri după un anumit format, persoanele întocmesc această cerere, o expediază în format pdf, iar ulterior ea este examinată și, după caz, desemnat un avocat.

Nu este obligatoriu sau necesar, ca să beneficiezi de serviciile de asistență juridică garantată de stat, să te prezinți fizic la sediul oficiului teritorial. 

Cu DREPTul: Para-juriștii tot intră în responsabilitatea oficiului teritorial? Care-s provocările în raport cu activitatea lor?

Asistența juridică primară și activitatea para-juriștilor, în principiu, se desfășoară în localitățile primare. Oficiile teritoriale organizează periodic concursurile de selectare a acestor para-juriști. Concursurile se efectuează în dependență de necesitățile oficiilor teritoriale, dacă există locuri de para-juriști disponibile. Se pune mare accent pe repartizarea din punct de vedere teritorial a acestor para-juriști. Mereu tindem spre identificarea acelor localități care, din punct de vedere geografic, se află la o distanță mai mare de centrele raionale. A doua situație este că încercăm să acoperim cât mai multe raioane și anume localități rurale din acele raioane pentru a amplasa un para-jurist în acele regiuni. În situația în care un raion are, spre exemplu, trei sau patru localități cu para-jurist, iar alte raioane nu au nici o localitate, noi insistăm, dar nu obligăm, pentru a identifica persoane doritoare de a participa la concursurile de selectare a para-juriștilor. Odată ce para-juriștii sunt selectați, ei își încep activitatea în acel teritoriu. 

Cu DREPTul: La moment, este suficientă acoperirea, proporționalitatea?

Noi tindem spre a respecta o proporționalitate, dar nu depinde totul de sistemul de asistență juridică garantată de stat, ci de dorința persoanelor de a se implica în cadrul acestor activități. Noi încercăm să facem mediatizarea în acele raioane în care nu avem para-juriști sau în acele localități care considerăm noi că sunt mai îndepărtate sau au un număr mai mare de oameni și ar fi necesară prezența unui para-jurist, dar depinde de dorințele persoanelor și, nu în ultimul rând, nu este suficient doar să dorești, trebuie să ai și o pregătire cât de cât prielnică și să întrunești o serie de condiții care sunt prestabilite pentru a putea să devii para-jurist. 

Cu DREPTul: La ce se atrage atenția la depunerea cererii de solicitare a asistenței?

În primul și-n primul rând, la temeiul juridic de desemnare, dacă este temeiul obligatoriu de desemnare, dacă nu, atunci se efectuează testul la venit. Ca rezultat, fie se emite o decizie de desemnare a avocatului, fie o decizie de refuz. În al doilea rând, se atrage atenția la tipul cauzei, este penală, civilă, contravențională. Instituția care instrumentează cauza, vorbim despre comisariatul de poliție, procuratura sau instanța de judecată, curtea de apel, regiunea de unde parvine această solicitare și dacă a participat anterior un alt avocat pe această cauză, fie în bază de contract, fie desemnat de către oficiul teritorial, pentru a respecta principiul continuității în acordarea serviciilor de asistență juridică garantată de stat. Și nu în ultimul rând, data, ora, locul acțiunii procesuale preconizate, care urmează să se desfășoare. Acestea sunt elementele principale. Această informație cu prioritate se regăsește și în deciziile de desemnare, care ulterior sunt recepționate, după cum am spus, în baza principiului interoperabilității,  de către solicitant, adică ofițerul de urmărire penală, procurorul sau judecătorul, inclusiv avocatul care deja este desemnat pe această cauză. 

Imprimare