Asistența juridică nu este disponibilă și accesibilă persoanelor de etnie romă, iar educația juridică scăzută, cumulată cu rata înaltă a analfabetismului în rândul romilor și sistemul de asistență juridică subdezvoltat, practic, fac ca romii să fie lipsiți de oportunitatea de a-și revendica drepturile. Acestea sunt doar două dintre concluziile studiului “Accesul la justiție al romilor”, realizat în rezultatul a peste o sută de consultații juridice oferite pe parcursul anului 2021 în nouă comunități compact populate de etnici romi.
Olivia Pîrțac-Goagă, directoarea proiectului “Accesul la Justiție în Moldova”, declară că acest studiu nu se rezumă la a constata problemele romilor privind accesul la justiție, dar autorii vin cu multiple idei și recomandări, care, odată puse în practică de către autorități și/sau cu suportul societății civile, ar remedia starea de lucruri.
“Remarcăm că încălcarea drepturilor persoanelor de etnie romă este o problemă veche, dar pe măsură ce societatea evoluează spre digitalizare și implementarea de soluții tehnice complexe și sofisticate, este cu atât mai greu de conștientizat faptul că în rândul comunității rome analfabetismul este încă o constantă. Asemenea decalaje favorizează încălcarea drepturilor, de aceea este imperativ să abordăm problema holistic, focusându-ne inclusiv pe ameliorarea condiției social-economice și a educației acestui grup vulnerabil.”
”Vorbim despre o gamă diversă de servicii unde atât romii, cât și alte minorități etnice sunt practic excluse. Este o injustiție istorică și socială care creează discrepanțe democratice. Acest lucru duce la neîncredere în instituțiile statului, degradare juridică, corupție, ură. Acest studiu ne ajută să înțelegem unde sunt acele fisuri sociale, încât să construim punți de coeziune și valori comune într-un stat de drept”, susține Ana Lepădatu, directoarea executivă a Centrului Național al Romilor.
Co-autoarea studiului, jurista Gheorghina Drumea, constată că femeile rome din Republica Moldova se confruntă cu bariere suplimentare în exercitarea drepturilor lor.
“Ele sunt expuse discriminării multiple, violenței domestice, dependenței economice și excluderii din comunitate. Femeile rome solitare, desconsiderate atât în interiorul comunității, cât și de societate în ansamblu, rămân fără căi eficiente de revendicare a drepturilor lor. Prezenta cercetare arată că majoritatea femeilor rome, în special din zonele rurale, nu au un loc de muncă și, în majoritatea cazurilor, ele trăiesc cu un venit mai mic de 80 EURO pe lună.”
Juristul Dumitru Russu, cel de-al doilea autor al cercetării, observă că s-au intensificat incidentele violente motivate de ură rasială/etnică, iar “reprezentanții statului contribuie la sporirea tensiunilor interetnice, fie prin discursul instigator la ură în context electoral, fie prin declarații/acțiuni publice ce motivează populația generală de a discredita etnicii romi”.
Acest studiu este realizat de Centrul Național al Romilor (CNR) în cadrul proiectului „Justiție pentru Romi și alte Minorități Etnice”, ca parte a programului „Accesul la Justiție în Moldova” al Millennium DPI Partners, finanțat de Biroul pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă al Departamentului de Stat al SUA.
