La finele lunii decembrie 2022, un grup de 16 deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate, între care și președintele parlamentului, Igor Grosu, au înaintat un proiect de lege ce prevede modificări la Codul Penal prin care urmează a fi introduse pedepse cu închisoarea pentru infracțiuni ca „finanțarea separatismului” sau „colectarea și sustragerea informațiilor ce ar putea dăuna suveranității, independenței și integrității țării”.
Potrivit portalului Zonadesecuritate.md, specializat pe subiecte privind reglementarea transnistreană, legislația privind spionajul sau trădarea de patrie nu prevede la momentul actual incriminarea acestor infracțiuni structurilor neconstituționale din stânga Nistrului sau a unor potențiale mișcări separatiste din interiorul țării, ci doar acțiuni contra Republicii Moldova în favoarea unui stat – țară suverană recunoscută la nivel internațional.
Potrivit art. 337 din Codul Penal, „trădarea de Patrie este o faptă săvârșită intenţionat de un cetăţean al Republicii Moldova în dauna suveranităţii, inviolabilităţii teritoriale sau a securităţii de stat şi a capacităţii de apărare a Republicii Moldova, prin trecerea de partea duşmanului, spionaj, divulgare a secretului de stat unui stat străin, unei organizaţii străine sau reprezentanţilor lor, precum şi acordarea de ajutor unui stat străin la înfăptuirea activităţii duşmănoase împotriva Republicii Moldova”.
„Stat străin” este termenul cheie din articolul vizat ce exclude incriminarea acestor fapte colaboratorilor structurilor neconstituționale din regiunea separatistă transnistreană, deoarece regiunea nu poate fi catalogată ca „stat străin”. Astfel, MGB-ul de la Tiraspol (așa-numitul Minister al Securității), structură analogică SIS-ului de la Chișinău, poate efectua acțiuni de spionaj sau alte fapte contra Republicii Moldova și să nu cadă sub incidența acestui articol: trădarea de Patrie.
Modificând Codul Penal, autoritățile moldovene își propun să introducă noțiunea de „entitate neconstituțională” și „structură informativă ilegală”, ce va permite reglementarea normativă a organizațiilor paramilitare neconstituționale care aduc atingere intereselor și securității Republicii Moldova.
Documentul, votat în prima lectură la 22 decembrie (cu 57 de voturi din totalul de 101), a fost criticat de reprezentanți ai Tiraspolului și autoritățile de la Moscova. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat în cadrul briefingul-ului din 29 decembrie că intenția deputaților moldoveni ar „contraveni principiilor de bază ale procesului de negocieri privind reglementarea transnistreană” și și-a exprimat temerea că inițiativa legislativă „nu va adăuga înțelegere reciprocă între Chișinău și Tiraspol, pe fundalul răcirii dialogului dintre cele două maluri ale Nistrului și a pauzei în formatul de negocieri 5+2”.
Prezentând proiectul în Parlament, pe 22 decembrie, deputata PAS, Olesea Stamate, a declarat că unul dintre obiectivele inițiativei legislative este combaterea activităților informaționale subversive. În discursul său, Stamate s-a referit inclusiv la așa-zisul minister al securității din regiunea transnistreană.
„Inițiativa legislativă abordează anumite provocări cu care se confruntă Republica Moldova de mai mulți ani și care nu erau în niciun mod reglementate în legislația noastră”, explică Stamate.
La 9 ianuarie, 2023, presupusul minister de externe de la Tiraspol, a publicat un comentariu în care a cerut, între altele, reprezentanților internaționali în formatul de negocieri „5+2” să „împiedice măsurile ostile” ale Republicii Moldova, care ar reprezenta o „amenințare pentru reglementarea pașnică” a conflictului transnistrean.
Pe platforma Comisiei juridice, numiri și imunități au fost organizate, pe 26 ianuarie, consultări publice cu privire la modificările Codului Penal. În cadrul dezbaterilor, reprezentanții Serviciului de Informații și Securitate au declarat că la moment nu există dosare penale pe spionaj în Republica Moldova.
Pentru lectura a doua, Serviciul de Informații și Securitate a propus completarea articolelor ce se referă la trădarea de patrie, cu agravante noi, care să incrimineze acțiunile săvârșite de persoane cu funcție sau demnitate publică, potrivit reprezentantului instituției, Radu Frija.
În ceea ce privește incriminarea separatismului și structurilor neconstituționale, modificările nu se referă la primăriile, firmele și ONG-urile înregistrate în regiunea transnistreană. Acestea nu vor fi pasibile de pedeapsă, a precizat reprezentantul SIS, infirmând anumite interpretări ale modificărilor legislative propuse apărute în presă.
„Proiectul nu este îndreptat împotriva vieții civile. Nu putem vorbi despre activitățile private ca fiind în afara reglementărilor constituționale. Constituția stabilește care sunt acele structuri create. Mai mult, sunt cvasi-autorități – parlament, guvern, ministere, comitete, care conduc – aceasta este structura neconstituțională. Adică sistemul de putere. Administrația și viața pașnică nu interesează și nu este pasibilă de pedeapsă”, a specificat Radu Frija.
