Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare este organizație neguvernamentală din Moldova care deține secretariatul Coaliției pentru Incluziune și Nediscriminare, Gheorghina Drumea fiind secretara generală a Coaliției. Recent, organizația a contribuit la modificarea a mai multor programe de studii universitare, care includ acum subiecte ce țin de infracțiunile bazate pe ură și discriminare. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare este unul dintre beneficiarii proiectului Addressing Hate-Based Crimes/Prevenirea și Combaterea Crimelor Motivate de prejudecată în Moldova (AHC) implementat de Millennium Partners.
Care considerați că sunt principalele provocări de drepturile omului în Republica Moldova?
Republica Moldova se confruntă cu o serie de provocări semnificative în domeniul drepturilor omului, care necesită o abordare comprehensivă și soluții durabile pentru a promova o societate echitabilă și incluzivă. Una dintre cele mai acute probleme este discriminarea persistentă și intoleranța față de minoritățile etnice, religioase și sexuale. Comunitatea romă, de exemplu, se confruntă cu prejudecăți profunde care se manifestă prin excluziune socială, acces limitat la educație, locuri de muncă și servicii medicale. Persoanele LGBTQ+ se confruntă, de asemenea, cu discriminare sistemică, hărțuire și violență, atât în spațiul public, cât și în cel privat.
Lipsa de legislație adecvată și de mecanisme de protecție împotriva discriminării exacerbează vulnerabilitatea acestor grupuri. Campaniile de educare publică și promovarea toleranței sunt esențiale pentru a combate aceste atitudini negative și pentru a construi o societate mai inclusivă. Violența domestică și de gen reprezintă o altă problemă gravă și persistentă în Republica Moldova, afectând în mod disproporționat femeile și copiii. Sprijinul oferit victimelor este adesea insuficient și inadecvat. Deși există legislație care sancționează violența domestică și prevede măsuri de protecție, implementarea acesteia este deficitară.
Cum se manifestă infracțiunile motivate de prejudecată în Republica Moldova? Care sunt cele mai afectate grupuri/persoane?
Infracțiunile motivate de prejudecată în Republica Moldova se manifestă sub diverse forme, de la agresiuni fizice și verbale până la discursuri instigatoare la ură sau violență și acte de vandalism. Comunitatea LGBTQ+ este deosebit de vulnerabilă, membrii săi confruntându-se frecvent cu discriminare, hărțuire și violență atât în spațiul public, cât și în cel privat. Evenimentele publice sau manifestațiile organizate de această comunitate sunt adesea întâmpinate cu ostilitate și opoziție.
Minoritățile etnice și religioase, în special comunitatea romă, sunt și ele ținte ale prejudecăților și ale atacurilor motivate de prejudecată. Aceste grupuri se confruntă cu stereotipuri negative care le afectează accesul la educație, locuri de muncă și servicii publice. Imigranții și refugiații resimt, de asemenea, discriminare și excluziune socială, ceea ce le îngreunează integrarea și adaptarea la noul mediu.
Care este amploarea acestui fenomen și de ce factori depinde?
Amploarea fenomenului crimelor motivate de prejudecată este dificil de cuantificat din cauza subraportării incidentelor. Multe victime nu depun plângeri din lipsă de încredere în autorități sau de teama represaliilor. De asemenea, lipsa unei colectări sistematice a datelor și a statisticilor precise face dificilă evaluarea reală a situației. Factori precum prejudecățile adânc înrădăcinate, stereotipurile negative, educația insuficientă în promovarea toleranței și un cadru legal neclar contribuie la perpetuarea și intensificarea crimelor de prejudecată.
Ce provocări întâmpină profesioniștii din domeniul aplicării legii care lucrează cu infracțiunile motivate de prejudecată?
Profesioniștii din acest domeniu întâmpină numeroase provocării, prioritară fiind lipsa unei formări specializate adecvate. Mulți ofițeri nu dispun de cunoștințe și competențe necesare pentru a recunoaște și gestiona eficient crimele de ură, ceea ce poate duce la investigarea insuficientă sau la încadrarea juridică incorectă a acestor infracțiuni.
Cadrul legal neclar sau incomplet complică și mai mult eforturile de aplicare a legii. Ambiguitățile legislative pot îngreuna procesul de urmărire penală și pot permite făptuitorilor să evite răspunderea. Resursele limitate reprezintă o altă problemă semnificativă. Lipsa de personal specializat și de echipamente adecvate afectează capacitatea autorităților de a răspunde prompt și eficient la incidentele motivate de ură.
Subraportarea incidentelor este o provocare suplimentară. Din cauza neîncrederii în sistemul de justiție sau a fricii de represalii, multe victime nu colaborează cu autoritățile, ceea ce îngreunează colectarea de dovezi și urmărirea penală a făptuitorilor. În plus, presiunile sociale și politice pot influența negativ independența și imparțialitatea procesului judiciar, subminând eforturile de combatere a crimelor de ură.
De ce este importantă buna pregătire a viitorilor profesioniști din domeniu? Cine se preocupă de acest aspect? Unde mai sunt carențe pe acest domeniu?
Asigurarea unei pregătiri solide pentru viitorii profesioniști din domeniul aplicării legii este esențială pentru combaterea eficientă a crimelor motivate de ură și pentru protejarea drepturilor omului. Profesioniști bine instruiți pot identifica mai ușor astfel de infracțiuni, pot oferi suport adecvat victimelor și pot asigura că făptuitorii sunt trași la răspundere conform legii. Aceasta contribuie la consolidarea încrederii publice în instituțiile de aplicare a legii și la promovarea unei societăți bazate pe respect reciproc și toleranță.
Responsabilitatea pentru acest aspect revine în principal instituțiilor de învățământ, cum ar fi universitățile și academiile de poliție, care trebuie să includă în curricula lor module specializate privind crimele de ură și drepturile omului. Organizațiile nonguvernamentale joacă un rol important, oferind training-uri și resurse suplimentare pentru profesioniști.
Cu toate acestea, există încă numeroase carențe care trebuie abordate. Integrarea insuficientă a training-ului specializat în programele de formare, resursele financiare limitate și lipsa de cooperare între instituțiile relevante reprezintă obstacole majore. Este necesară o investiție mai mare în dezvoltarea și implementarea programelor de formare și o colaborare strânsă între toate părțile implicate pentru a asigura pregătirea adecvată a viitorilor profesioniști și pentru a îmbunătăți răspunsul societății la crimele motivate de ură.
Ce vă propuneți în cadrul proiectului cu Millennium Partners și cum acest proiect va ajuta organizația și beneficiarii ei?
În cadrul proiectului realizat în colaborare cu Millennium Partners, organizația noastră lucrează la dezvoltarea unui program de master la Academia de Poliție în domeniul discriminării și al infracțiunilor motivate de ură și a materialelor de curs pentru acesta. Scopul este de a pregăti viitorii ofițeri de poliție și profesioniști din domeniul aplicării legii, oferindu-le instrumentele și cunoștințele necesare pentru a gestiona eficient astfel de cazuri și pentru a proteja drepturile victimelor.
Proiectul mai urmărește promovarea schimbărilor curriculare în alte instituții de învățământ superior din Moldova, precum Universitatea de Stat și Universitatea din Bălți, prin introducerea cursurilor despre anti-discriminare și infracțiuni motivate de ură. Prin extinderea acestei inițiative educaționale, ne propunem să formăm o generație de profesioniști conștienți de importanța combaterii discriminării și capabili să intervină eficient în astfel de situații. În cadrul acestei inițiative, am înregistrat primele rezultate notabile: administrația Academiei de Poliție și a Universității de Stat din Moldova a fost convinsă să integreze, începând cu anul de studii 2024-2025, subiecte legate de identificarea și combaterea cazurilor de discriminare, precum și a contravențiilor și infracțiunilor motivate de prejudecăți, în curriculele programelor de masterat.
Organizarea instruirilor pentru avocați și stagiari în drept este o altă componentă esențială a proiectului. Prin aceste sesiuni, ne propunem să îmbunătățim abilitățile practicienilor în gestionarea cazurilor de discriminare și a infracțiunilor motivate de ură, sporind astfel capacitatea lor de a proteja victimele și de a promova justiția. Activitățile de advocacy din cadrul proiectului vizează elaborarea și promovarea unor noi legi care să standardizeze abordarea în combaterea discriminării și a incidentelor motivate de ură, asigurând o protecție mai eficientă pentru victime, în special pentru cele din grupuri vulnerabile și marginalizate.
Ce priorități are organizația pentru viitorul apropiat și unde anume este nevoie mai mult de suportul partenerilor?
Ne propunem să continuăm consolidarea capacităților profesioniștilor din domeniul juridic și al aplicării legii, prin extinderea programelor de formare și actualizarea constantă a materialelor educaționale. Dorim să intensificăm activitățile de advocacy pentru îmbunătățirea legislației, asigurând astfel un cadru legal adecvat pentru combaterea discriminării și a infracțiunilor motivate de ură. Un alt obiectiv important este promovarea educației anti-discriminare în cât mai multe instituții de învățământ, atât universitare, cât și preuniversitare, sensibilizând tinerii și publicul larg asupra importanței toleranței și respectului pentru diversitate. Sprijinul financiar din partea partenerilor de dezvoltare este crucial pentru a putea desfășura aceste activități.
