Funcția de judecător presupune un grad înalt de responsabilitate și profesionalism. Odată numită în funcția de judecător, persoana care ajunge să ocupe acest post trebuie să demonstreze, pe tot parcursul carierei sale, că merită să ocupe acest post, trecând, periodic, prin mai multe verificări. Vorbim despre procedura de evaluare a performanțelor, care este, de altfel, una obligatorie.
Evaluarea performanței judecătorilor se face de către Colegiul de evaluare al performanțelor judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pentru a stabili nivelul de cunoștințe și aptitudini profesionale ale judecătorilor. De asemenea, în procedura de evaluare se stabilește și capacitatea de a aplica cunoștințele teoretice din domeniul dreptului. În urma evaluării, judecătorii sunt ”notați” cu calificative, în funcție de punctajul acumulat: excelent, foarte bine, bine, insuficient sau eșuat.
Rezultatele evaluării performanțelor judecătorilor sunt folosite pentru a organiza formarea profesională a judecătorilor. Acestea sunt și un indicator în cazul în care judecătorul solicită să fie promovat în funcție. Aceste rezultate ajută și la perfecționarea administrării instanțelor judecătorești și, în baza lor, sunt acordate gradele de calificare pentru judecători.
Ce criterii sunt folosite în evaluarea judecătorilor?
Activitatea tuturor judecătorilor este evaluată în baza la trei criterii. Este vorba despre eficiența activității, calitatea activității și integritatea lor profesională. Președinții și vicepreședinții tuturor instanțelor judecătorești, curților de apel și ai Curții Supreme de Justiție sunt evaluați atât în ceea ce privește activitatea lor de judecător, cât și activitatea lor în funcția de președinte sau vicepreședinte a instanței. În cazul funcțiilor administrative se mai aplică și alte criterii, cum ar fi: capacitatea de conducere, control și comunicare.
În mod normal, evaluarea performanțelor judecătorilor are loc o dată la trei ani. Însă, această evaluare poate avea loc și în mod extraordinar, și anume în următoarele trei situații: atunci când judecătorul, după perioada inițială (de cinci ani) de exercitare a funcției solicită să fie numit în funcție pe întreaga viață (până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani), atunci când vrea să fie promovat la o instanță superioară (de la judecătorie la curte de apel sau de la curte de apel la Curtea Supremă de Justiție) sau atunci când depune dosarul pentru o funcție de președinte sau vicepreședinte de instanță. Evaluarea extraordinară se aplică și în cazul în care un judecător este transferat la o altă instanță de același nivel sau la o instanță inferioară sau dacă a primit calificativul ”insuficient” la evaluarea ordinară.
În cazul în care un judecător, președintele sau vicepreședintele unei instanțe a fost apreciat cu calificativul insuficient, acesta este evaluat extraordinar în baza tuturor criteriilor și indicilor de performanță̆, prevăzuți pentru evaluarea periodică, atât pentru activitatea de judecător, cât și pentru activitatea în funcția de președinte sau vicepreședinte al instanței de judecată. În cazul aprecierii cu calificativul insuficient, judecătorul este supus evaluării extraordinare în termenul stabilit de Colegiul de evaluare, dar nu mai târziu de 12 luni din momentul ultimei evaluări.
Importanța evaluării judecătorilor are loc pentru a le fi apreciate performanțele. Aceasta are drept scop stabilirea nivelului de cunoștințe teoretice și aptitudinile profesionale care sunt aplicate în procesul de înfăptuire a justiției. Prin urmare, un judecător trebuie să demonstreze pe tot parcursul activității sale că aptitudinile și cunoștințele sale sunt suficient de bune și corespund statutului funcției de judecător.
