Cum ar trebui să acționeze victimele violenței în familie? Unde acestea pot apela și cum să beneficieze de suport atunci când sunt supuse violenței? Răspunsurile la acestea, dar și alte întrebări au fost oferite de Arina Țurcan-Donțu, avocată la Centrul de Drept al Femeilor, în cadrul unui amplu articol realizat de către Ziarul de Gardă.
În carantină femeile sunt dublu vulnerabile
Avocata a menționat că în contextul situației de carantină femeile sunt dublu vulnerabile atunci cînd sunt supuse violenței în familie, deoarece au acces limitat la grupul de suport și pentru că serviciile de protecție a victimelor violenței în familie au regim special de lucru.
„Dacă sunteți supusă abuzului sau ați fost martor al unui incident de violență în familie, apelați la numărul de telefon 112. Comunicați din start adresa unde vă aflați și spuneți că sunteți supusă violenței și aveți nevoie de intervenția poliției pentru a fi protejată și a fi aplicate măsurile de protecție. Când apelați serviciul 112 sunteți în drept să solicitați operatorului să vă indice numărul de înregistrare a apelului, data și ora primirii”, a spus Arina Țurcan-Donțu.
La sosirea echipajului de poliție, avocata spune că victima ar trebui să insiste să discute cu polițiștii fără prezența agresorului și să ceară emiterea ordinului de restricție de urgență. În baza lui, polițistul va putea înlătura agresorul din locuință pentru un termen de cel mult 10 zile. În caz de refuz în emiterea ordinului de restricție de urgență, victima trebuie să ceară de la polițist copia de pe chestionarul de evaluare a riscului și/sau actul de refuz.
Cum se scrie o plângere
Avocata a explicat că atunci când victima poate ieși din domiciliu, ea poate depune o plângere pe numele agresorului la oricare Inspectorat de Poliție. Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele victimei; adresa pentru corespondență a persoanei care sesizează poliția, e-mailul, numărul de telefon; descrierea faptei și circumstanțele în care s-a produs; numele, prenumele agresorului; dacă au fost prezenți martori, pot fi indicate numele și datele lor de contact, solicitarea cu privire la emiterea ordinului de restricție de urgență, data și semnătura.
„Pentru a vă asigura că plângerea sau sesizarea cu referire la actele de violență este primită, se recomandă să solicitați o copie în care este indicată data și numărul de înregistrare”, a spus avocata.
Sesizarea privind violența față de copii poate fi făcută la telefonul copilului 116 111 sau depusă la Direcția de asistență socială și protecție a familiei din raionul în care locuiește copilul sau la Direcția municipală pentru protecția copilului din municipiul Chișinău.
Totodată, victima poate apela non-stop la telefonul de încredere pentru femei 08008 8008 sau la linia gratuită de consiliere juridică a victimelor violenței 0800 80000 între orele 08:00 și 17:00. De asemenea, ea poate apela la oricare dintre ONG-urile care acordă consiliere și asistență victimelor violenței în familie.
Măsuri de protecție a victimelor: ordinul de restricţie de urgenţă
Arina Țurcan-Donțu a precizat că ordinul de restricţie de urgenţă este un act, care se eliberează, în mod obligatoriu, de organul de poliţie, în cazul în care la locul faptei s-a stabilit că au fost comise acte de violență în familie și există riscul că acestea să se repete.
Ea a explicat că după emiterea și comunicarea ordinului de restricţie de urgenţă, poliția va înlătura agresorul din locuință, iar polițistul de sector va supraveghea ca agresorul să execute măsurile indicate în ordin. În cazul în care aceste măsuri nu vor fi respectate, poliția va iniția procedura de atragere a agresorului la răspundere contravențională pentru neexecutarea ordinului de restricție de urgență.
Victima are dreptul să solicite ordonanţa de protecţie
În perioada de acţiune a ordinului de restricţie de urgenţă, victima are dreptul să solicite în instanța de judecată eliberarea ordonanţei de protecţie. Dacă victima cere o astfel de ordonanță, atunci acţiunea ordinului de restricţie de urgenţă se prelungeşte şi încetează atunci când instanța de judecată stabilește măsurile de protecție a victimei.
Victima sau avocatul ei pot depune această cerere în instanța de judecată de la domiciliul victimei, sau la judecătoria de la locul temporar de reşedinţă al victimei dacă aceasta a părăsit domiciliul pentru a evita continuarea violenţei directe, de la locul de reşedinţă al agresorului, de la locul în care victima a solicitat asistenţă, sau de la locul în care a avut loc actul de violenţă.
„În perioada stării de urgență instanțele de judecată au un regim special de primire a cererilor, de aceea vă recomandăm ca cererile privind aplicarea măsurilor de protecție să fie depuse prin e-mail sau înainte de a vă deplasa spre sediul instanței să consultați programul de lucru cu publicul”, a precizat Arina Țurcan-Donțu.
Adresele de email și datele de contact ale judecătoriilor pot fi accesate pe pagina web: https://instante.justice.md/.
Arina Țurcan-Donțu a mai spus că atunci când din cauza stării de sănătate, a vârstei sau a altor motive întemeiate victima nu se poate adresa în instanța de judecată, la solicitarea ei scrisă, cererea poate fi depusă de către organul de poliţie sau de organul de asistență socială.
Cererea pentru eliberarea ordonanţei de protecţie în interesele copilului poate fi depusă de autoritatea tutelară locală şi în lipsa solicitării din partea victimei sau a reprezentantului ei legal.
Continuarea articolului o găsiți pe portalul ZdG.
