Institutul de Reforme Penale (IRP) a lansat, la 3 martie 2021, cercetarea „Medierea garantată de stat. Analiză empirică a situației și perspective pentru Republica Moldova”.
“Acest studiu este o premieră pentru Republica Moldova. Până acum, nu știam cu exactitate care este tabloul real al medierii garantate de stat. Realizarea unei astfel de cercetări a reprezentat o necesitate și se înscrie în procesul de reformare a sectorului justiției. Aparent, medierea garantată de stat poate fi oferită de în mod gratuit, dacă sunt îndeplinite anumite condiții, dar acest lucru este inaplicabil la modul practic. Constatările despre ineficiența mecanismului și lipsa unui program care să garanteze această obligație, confirmă că se impune necesitatea revizuirii întregului mecanism”, consideră avocata Veronica Mihailov-Moraru, co-autoarea cercetării.
Medierea este o soluționare alternativă a litigiilor menită și să faciliteze accesul la justiție datorită multiplelor avantaje, cum ar fi costurile reduse, flexibilitatea procesului, soluționarea operativă. Deși în ultimii ani, datorită modificărilor legislative, tot mai multe persoane apelează la mediere, medierea garantată de stat nu poate fi pusă în practică. Statul și-a asumat sarcina de a asigura accesul la serviciile de mediere în aceleași condiții ca și accesul liber la justiție, dar nu a creat niciun mecanism și niciun program care să garanteze această obligație. La moment, medierea garantată de stat este aplicabilă doar în cauzele penale. Potrivit Consiliului de Mediere, se arată în cercetare, mecanismul de compensare a cheltuielilor pentru mediere nu este aplicat din motiv că e anevoios și ineficient. Timp de 3 ani, doar 6 cauze penale au fost soluționate prin mediere și toate fără implicarea medierii garantate de stat (2017 – 0 cauze, 2018 – 1 cauză și 2019 – 5 cauze), arată datele Consiliului de Mediere.
“Medierea poate fi examinată ca un instrument de acces la justiție în sens larg, care pe de o parte asigură o echitate a raporturilor între doi subiecți, iar pe de altă o promptitudine a proceselor judiciare și o reducere a cheltuielilor. Statele sunt interesate de a promova asemenea mecanisme alternative la procedurile tradiționale. În acest sens, medierea garantată de stat asigură și acces la justiție a grupurilor vulnerabile de populație, fapt deosebit de important într-o democrație contemporană”, a declarat Igor Dolea, Directorul Institutului de Reforme Penale.
Cadrul legal al Republicii Moldova corespunde, în mare parte, standardelor internaționale, însă aplicabilitatea practică a medierii este extrem de redusă, iar capitolul medierii garantate de stat practic lipsește. Recomandările Comitetului de Miniștri din cadrul Comisiei Europene tratează instituția medierii ca o parte componentă a justiției și o recomandă inclusiv cu scopul de a reduce volumul de muncă și cheltuielile judiciare, de a facilita și simplifica accesul la justiție și de a asigura accesul efectiv la drept și la justiție pentru persoanele sărace.
“Deși Legea cu privire la mediere conține prevederi care se referă la medierea garantată de stat, în practică, aceasta este un fenomen inexistent în Moldova. În continuare avem judecători supraîncărcați de procese, costuri enorme pentru susținerea sistemului judiciar, procese lungi, epuizante și foarte puțină satisfacție din partea justițiabilului. Beneficiile medierii sunt multiple, însă, pentru moment, de această opțiune beneficiază doar oamenii care își pot permite plata serviciilor de mediere. Persoanele vulnerabile sunt cele mai afectate de această stare de lucruri. Instituirea unei medieri garantate de stat pentru anumite categorii ale populației, cum ar fi, de exemplu, copiii în contact cu legea, ar aduce beneficii sistemice cu impact major asupra justiției”, susține Olivia Pârțac-Goagă, directoarea proiectului „Accesul la Justiție în Moldova”.
Cercetarea „Medierea garantată de stat. Analiză empirică a situației și perspective pentru Republica Moldova” prezintă situația actuală a sectorului prin analiza detaliată a reglementărilor naționale și internaționale, a modelelor străine, a datelor statistice relevante, a viziunilor actorilor-cheie și vine cu recomandări de îmbunătățire a mecanismului de mediere garantată de stat, cu propuneri de modele viabile pentru eficientizarea sistemului de mediere din Republica Moldova.
Cercetarea este realizată de Institutul de Reforme Penale (IRP) și co-autoarele Felicia Chifa și Veronica Mihailov-Moraru în cadrul proiectului „Accesul la Justiție în Moldova”, implementat de Millennium DPI Partners L.L.C. și finanțat de Departamentul de Stat al SUA, Biroul pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă.
