Foto credit: onward.justia.com
Instanțele din întreaga lume au fost obligate să se bazeze pe ședințe la distanță în timpul pandemiei curente de COVID-19. Deși tehnologia pentru o astfel de activitate există de câțiva ani, utilizarea crescută în această perioadă i-a sporit eficacitatea. Aled Richards-Jones, avocat asociat pentru o firmă europeană de proprietate intelectuală, s-a exprimat într -un articol pe iam.com că judecătorii sunt acum mai familiarizați și mai încrezători în noile tehnologii. Potrivit lui Richards-Jones, acest lucru indică faptul că utilizarea tehnologiilor va continua în lumea post-pandemică. Deși este probabil că procesele judiciare virtuale vor continua să existe, prezența lor poate influența eficiența instanțelor și capacitatea lor de a produce rezultate juste. În continuare, procesele judiciare hibride ar putea oferi o soluție aptă pentru aceste preocupări.
Preocupările potențiale legate de procesele judiciare virtuale includ analfabetismul tehnologic și accesul la internet pentru persoanele din zonele rurale sau pentru cei săraci. Potrivit unui studiu publicat în iulie de pe Statista.com, aproximativ 10% dintre cetățenii UE nu aveau acces la internet în 2020. Mult mai multe persoane nu aveau un nivel de bază de alfabetizare tehnologică. Luate împreună, aceasta constituie o parte semnificativă a populației—o porțiune fără mijloacele necesare pentru a participa la procedurile virtuale.
În ceea ce privește eficiența, se pare că instanțele virtuale au potențialul de a menține standardele și practicile generale. De exemplu, procesele cu privire la proprietatea intelectuală se desfășoară ca de obicei în instanțele din Marea Britanie. În 2020, un an de tranziție la procedurile virtuale, au fost depuse 48 de cereri cu privire la brevete la Înalta Curte. Aceasta este doar o reducere minoră de la cele 55 de cereri depuse în 2019. Mai mult, 11 procese au avut loc în instanțele pentru cauze de brevete respective, aproape jumătate dintre care s-au desfășurat în întregime la distanță. Doar 2 au fost examinate în persoană, iar restul au fost un hibrid de metode virtuale și tradiționale.
Deși aceste instanțe din Marea Britanie demonstrează potențialul ca eficiența să rămână constantă, prezența proceselor hibride este de bun augur și pentru cei fără cunoștințe tehnologice sau acces la internet. În noua eră, judecătorii par dispuși (și ar putea fi nevoiți) să folosească astfel de ședințe hibride în mod mai regulat pentru a se adapta părților cu capacități tehnologice diferite. Astfel, procesele judiciare ale viitorului vor fi probabil compuse atât din elemente virtuale, cât și din elemente personale.
Semnat de Anthony Ramazani, stagiar Millennium Partners