În ședința Guvernului de miercuri, 4 mai, cabinetul de miniștri a aprobat un proiect de lege cu privire la modificarea mai multor acte normative, printre care și Legea privind accesul la informație.
Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Eduard Serbenco, a precizat în cadrul ședinței că scopul modificărilor e de a aduce normele vizate în concordanță cu noile prevederi ale Codului administrativ al Republicii Moldova, adoptate recent de către Parlament. Conform proiectului, vor fi operate modificări la Codul funciar, Codul fiscal, Codul vamal, Legea privind accesul la informație, Legea privind administrația publică locală, Legea cu privire la secretul de stat, dar și la alte acte normative.
„Legislația în vigoare cuprinde o serie de reglementări diversificate cu privire la aspecte ce vizează emiterea de acte administrative cu caracter normativ sau individual, mecanismele de verificare a legalității actelor administrative, de soluționare a cererilor privind accesul la informație etc. Numărul impunător de acte normative, în baza cărora sunt emise actele administrative, cuprinde norme contradictorii care pot duce la o interpretare eronată și la o aplicare defectuoasă a normelor de drept, ceea ce în consecință poate avea ca efect încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”, a explicat secretarul de stat al Ministerului Justiției, Eduard Serbenco.
La scurt timp după anunțarea modificărilor, mai multe organizații ale societății civile și-au exprimat îngrijorarea că inițiativa ar putea limita dreptul la informație. Și asta pentru că schimbările ce vizează Legea privind accesul la informație prevăd că cetățenii vor trebui să aibă semnătură electronică pentru a solicita informații prin email, să aștepte mai mult timp răspunsuri și să treacă printr-o procedură prealabilă înainte de a se putea adresa în instanța de judecată.
Într-un comentariu semnat de directorul de programe din cadrul Centrului de Politici și Reforme, Andrei Lutenco, modificările operate contravin atât angajamentelor asumate de Republica Moldova la nivel internațional – prin ratificarea Convenției Europene privind accesul la documentele oficiale (numită și Convenția de la Tromsø, intrată în vigoare recent) –, cât și eforturilor de ani de zile ale societății civile și mass-media de a îmbunătăți accesul la informații pentru cetățeni.
Astfel, potrivit lui Andrei Lutenco, dacă acest proiect va deveni lege:
Cetățenii vor trebui să semneze solicitările de acces la informații, iar cererile electronice vor trebui semnate electronic. Asta înseamnă că jurnaliștii, activiștii și orice altă persoană nu vor mai putea expedia solicitări de informații prin email, decât dacă au semnătură electronică. Astfel vor crește costurile atât financiare, cât și de timp în accesarea informațiilor de interes public.
Cetățenii nu se vor mai putea adresa direct instanțelor de judecată atunci când li se încalcă dreptul la informații. Atunci când se vor confrunta cu refuzuri, aceștia vor trebui să treacă printr-o procedură prealabilă, prevăzută de Codul Administrativ ca regulă generală pentru procedurile administrative. În prezent, legea prevede că persoana căreia îi este încălcat dreptul la informații poate ataca refuzul de a oferi informații atât pe cale extrajudiciară, cât și direct în instanța de contencios administrativ competentă. Modificarea votată pe 4 mai de Guvern va institui o treaptă în plus în calea apărării dreptului la informații și va face și mai îndelungat procesul, care este și așa prea lung, de obținere a informației publice de la autoritățile necooperante.
Vor fi prelungite termenele de răspuns la solicitări. În prezent, legea cere ca informațiile solicitate să fie puse la dispoziția solicitantului din momentul în care sunt disponibile, dar nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informație. Modificările votate de guvern exclud sintagma „din momentul în care sunt disponibile”, adică instituie termenul, care până acum era maxim, de 15 zile, ca regulă. Mai mult, dacă la moment furnizorii de informații au dreptul să prelungească termenul de răspuns cu 5 zile, potrivit modificărilor, aceștia vor putea să o facă cu 30 zile, în baza acelorași motive.
Jurista Centrului pentru Jurnalism Independent, Cristina Durnea, consideră că legislația privind accesul la informație nu poate deveni ținta unor modificări operate „răzleț” și necoordonat. Cadrul legal trebuie reformat într-un mod consecvent, prin ajustarea legii la standardele internaționale și excluderea prevederilor care generează interpretări neuniforme sau eronate, crede ea.
„De ani buni, societatea civilă semnalează sistemic despre problemele din domeniul accesului la informație. Pe bună dreptate, în contextul numeroaselor refuzuri ilegale din partea furnizorilor, a răspunsurilor întârziate sau tăcerii cu care tratează autoritățile cererile solicitanților, accesul la informație în Republica Moldova nu poate fi etichetat altfel decât „un drept beteag”. Practicile ilegale de aplicare a legii de către furnizori se tot perpetuează. Instanțele de judecată trec Legea privind accesul la informație pe lista desuetudinii ca mai apoi să o „reînvie”. Standardele internaționale pe care statul și-a asumat să le respecte, precum și obiectivele frumos inserate în programe de guvernare și planuri de acțiuni rămân a fi deocamdată doar pe hârtie”, conchide Cristina Durnea într-o analiză pentru portalul Media-azi.md.
Cele două organizații au cerut autorităților sărenunțe la modificările menționate în promovarea proiectului de lege și să revină la elaborarea unor propuneri legislative care să avanseze standardele de transparență și acces la informații, cu consultarea cetățenilor, societății civile și mass-media.
