Pregătirea profesională a judecătorilor din Republica Moldova este una foarte bună. O spune președintele Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Oleg Sternioală. Într-un interviu pentru www.justitietransparenta.md, Oleg Sternioală, care este și judecător la Curtea Supremă de Justiție, a precizat că în urma procedurii de evaluare, obligatorie, de altfel, pentru judecători, de cele mai multe ori aceștia primesc calificativul ”foarte bine”. Care sunt criteriile de evaluare, când aceasta are loc și ce rezultate se obține de cele mai multe ori, aflați din interviu.
Î: Dle Sternioală, la începutul anului trecut, Consiliul Superior al Magistraturii a decis că toți judecătorii trebuie să treacă prin procedura de evaluare. Care sunt rezultatele înregistrate?
Oleg Sternioală: În fiecare an, Consiliul Superior al Magistraturii adoptă o hotărâre prin care aprobă graficul de evaluare a judecătorilor. Se are în vedere evaluarea ordinară a judecătorilor. Conform legislației, fiecare judecător urmează să fie evaluat o dată în trei ani. Respectiv, în hotărârea la care vă referiți dvs., s-a avut în vedere că urmează să fie evaluați judecătorii care au fost evaluați acum trei ani sau care vor fi evaluați pentru prima dată. În conformitate cu această hotărâre, au fost evaluați 128 de judecători.
Î: Care este calificativul care a fost acordat judecătorilor de cele mai multe ori?
Oleg Sternioală: De cele mai multe ori a fost acordat calificativul ”foarte bine”. Mai exact, 110 judecători au primit calificativul ”foarte bine”, nouă judecători au primit calificativul ”bine”, iar opt judecători au primit calificativul ”excelent”. A fost doar o situație când un judecător a obținut calificativul ”insuficient”. În majoritatea cazurilor, judecătorii au obținut calificativul foarte bine, fapt ce ne bucură.
Î: Din experiența pe care o aveți dvs., au fost cazuri când magistrații nu au trecut evaluarea? Ce se întâmplă în aceste situații?
Oleg Sternioală: De când sunt membru al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor au fost două cazuri când judecătorii nu au susținut evaluarea, adică au obținut calificativul ”insuficient”. În urma obținerii calificativului ”insuficient”, judecătorul urmează să fie evaluat extraordinar, adică nu peste trei ani, dar peste șase luni, pentru a compara rezultatele obținute anterior, adică până la evaluarea în care a obținut calificativul ”insuficient” și, după această. În cazul în care și la cea de-a doua evaluare, extraordinară, judecătorul obține același calificativ ”insuficient”, atunci hotărârea servește ca temei pentru eliberarea din funcție a judecătorului.
Î: Au fost asemenea cazuri? Și vă întreb acest lucru pentru că autoritățile din Ucraina au anunțat în 2018 că în jur de 20 la sută dintre magistrați nu au trecut evaluarea și au fost demiși.
Oleg Sternioală: Anterior, până a-mi exercita mandatul, au fost două cazuri când judecătorii nu au obținut calificativul necesar ca să-și poată continua activitatea și au fost demiși din funcție. De când îmi exercit eu mandatul, de asemenea, sunt două cazuri de obținere a calificativului ”insuficient”, însă persoanele respective încă nu au fost evaluate extraordinar. Respectiv, nu avem o finalitate în ceea ce privește păstrarea sau eliberarea lor din funcție. Ceea ce ține de autoritățile din Ucraina, probabil că la noi lucrurile stau mai bine.
Î: De asemenea anul trecut, CSM a decis să micșoreze numărul de puncte care pot fi acumulate de către judecători în timpul evaluării și a modificat puțin criteriile. De ce a fost necesar acest lucru? Acest fapt este în folosul autorităților sau a judecătorilor?
Oleg Sternioală: În general, aceasta este o modificare benefică, care s-a produs și din motive tehnice. De exemplu, nu era perfect Regulamentul privind criteriile, indicatorii şi procedura de evaluare a performanțelor judecătorilor. Judecătorii Curții Supreme de Justiție urmau să fie evaluați conform unui criteriu care era impropriu acestei activități. Judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție nu pot fi supuși evaluării în baza criteriului care se referă la câte hotărâri pronunțate au fost menținute sau au fost casate (anulate), deoarece Curtea Supremă de Justiție este instanța supremă și hotărârile ei sunt finale. Acest criteriu a fost exclus. De asemenea, s-a modificat punctajul pentru că se acorda o mai mare atenție unor criterii în detrimentul celorlalte.
De exemplu, zece puncte se acordau pentru motivarea hotărârilor și zece puncte se acordau pentru ”formarea profesională a judecătorilor”, adică pentru orele frecventate în cadrul Institutului Național al Justiției, ceea ce nu era echitabil. Și, din acest motiv, s-a pus accent pe criteriile care contează mai mult în activitatea judecătorului. Nu vreau să se înțeleagă că formarea profesională nu contează. Da, contează, însă nu putem spune că este mai importantă decât motivarea unei hotărâri judecătorești. Din aceste considerente, Consiliul Superior al Magistraturii a satisfăcut doleanța Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor și a făcut aceste modificări strict necesare.
Î: Puteți să ne spuneți în ce domenii sau la ce criterii judecătorii acumulează cele mai slabe rezultate?
Oleg Sternioală: Există un criteriu de evaluare care, în opinia mea, nu este foarte important și probabil că așa este apreciat și de către judecători – ”îndeplinirea altor atribuții prevăzute de lege” – când judecătorul face parte sau este membru al unui colegiu, cum ar fi Colegiul de evaluare. În cadrul instanței de judecată sunt diferite grupuri de lucru sau comisii cum ar fi: de disciplină, de etică, grup de achiziții și, din nou, nu toți judecătorii pot face parte din aceste grupuri. La acest criteriu se atestă un punctaj mai scăzut. O soluție ar fi ca judecătorii să se ocupe de generalizarea practicii judiciare. Aici ne confruntăm cu mică problemă, deoarece legislatorul interzice să aplicăm precedentul judiciar, dar, totodată, noi nu trebuie să confundăm precedentul judiciar cu generalizarea practicii judiciare. Generalizarea practicii judiciare se face pentru a stabili erorile comise de către judecători la examinarea unor anumite categorii de cauze. Aici ar fi cazul ca judecătorii să se implice în astfel de activități și atunci, probabil, că aprecierea acestui criteriu va fi la un alt nivel.
Î: În următoarea perioadă, putem să ne așteptăm la anumite schimbări în privința procedurii de evaluare a judecătorilor?
Oleg Sternioală: Criteriile și procedura de evaluare rămân aceleași. Însă vom face o analiză a evaluărilor care au avut loc în anii 2017-2018. Am planificat ca în urma acestor evaluări să ținem discuții cu președinții instanțelor de judecată și, dacă va fi necesar, și cu judecătorii pentru a le indica la ce trebuie să atragă atenția în activitatea lor pentru a obține un calificativ mai bun.
Eu vreau să vă spun că lucrurile în justiție, în pofida criticilor care sunt expuse, nu sunt atât de rele. Și, în acest sens, există date statistice care atestă că calificativul ”foarte bine” a fost acordat de cele mai multe ori. Nivelul de pregătire al judecătorilor este foarte bun. Indiferent de acest fapt, vom lucra pentru a îmbunătăți atât actul de justiție, cât și comportamentul și integritatea acestora. Vom lucra pentru a atinge un ideal al sistemului judecătoresc.
Vă mulțumesc!