De la 1 februarie, a intrat în vigoare modificarea art. 4 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului, potrivit căreia termenul de sesizare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a fost redus de la 6 luni la 4 luni de la data ultimei decizii interne definitive. Acest nou termen se aplică numai în cazul plângerilor în care pronunțarea deciziei a avut loc după data de 1 februarie 2022.
Un comunicat al Curții de la Strasbourg precizează că reducerea termenului de depunere a cererii la CtEDO este făcută în contextul modificării Convenției, care a fost semnată și ratificată de cele 47 de state membre ale Consiliului Europei. Din 1 februarie, solicitanții și avocații lor trebuie să respecte noul termen. În caz contrar, cererea lor va fi declarată inadmisibilă.
„Reducerea termenului de sesizare a Curții Europene a fost determinată, în principal, de doi factori: numărul mare de cereri care așteaptă examinarea la Curte, peste 70 de mii în prezent, și evoluția tehnologică care ușurează accesul la hotărârile judecătorești naționale”, explică directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea.
Schimbări benefice pentru reclamanți
Potrivit expertului, termenul de adresare la CtEDO începe să curgă din ziua primirii ultimei hotărâri naționale în formă motivată sau din ziua în care hotărârea devine disponibilă pe internet. Altfel spus, acest termen poate fi luat în calcul de la publicarea hotărârilor judecătorești pe pagina web a Curții Supreme de Justiție (CSJ) sau a Curților de Apel, dacă acestea nu sunt susceptibile contestării la CSJ.
Dacă hotărârile nu sunt disponibile pe internet, termenul va curge de la primirea unei copii a hotărârii motivate, explică directorul CRJM.
În opinia expertului asociației Promo-LEX, Alexandru Postica, într-un interviu pentru agenția IPN, schimbarea ar putea fi benefică pentru reclamanții la CtEDO.
„Această scurtare a termenului de adresare la CtEDO bănuiesc că va determina și Curtea să examineze mai rapid cererile. Or, noi cunoaștem că aceste termene oarecum sunt legate: cu cât este mai lung termenul de adresare, cu atât este mai lung termenul de examinare.”
Încălcarea dreptului la un proces echitabil
În anul 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a primit 630 de cereri împotriva Republicii Moldova. Acest număr este aproape egal cu cererile depuse în anul 2019 (an de până la pandemie), se arată într-o recentă notă analitică a CRJM. Guvernul de la Chișinău a fost obligat să plătească în 2021 despăgubiri în valoare de peste 2,6 milioane euro pentru aceste încălcări. Anul trecut, cetățenii moldoveni s-au adresat la Curte de 3 ori mai des decât media europeană.
În cele mai multe dosare pierdute la CtEDO, statul moldovean a fost condamnat pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil. Alte violări se referă la neexecutarea într-un termen rezonabil a hotărârilor judecătorești și la cauze în care deciziile magistraților au fost insuficient motivate.
„Atât Curtea Europeană cât și Consiliul Europei în circa 90 la sută din toate problemele și hotărârile contra Republicii Moldova au găsit că nu atât legislația este problema cea mai mare, dar practica defectuoasă de implementare a acestei legislații. Iată aici trebuie să lucrăm, anume pe practicile administrative și practicile de aplicare a legii de către procurori și judecători”, explică Daniel Goinic, consilier juridic în cadrul CRJM și unul din autorii notei analitice.
Urmare a dosarelor de condamnare a R. Moldova la CtEDO, calitatea actului de justiție ar fi trebuit să se îmbunătățească, lucru care nu s-a întâmplat deocamdată, notează experții CRJM. Iată de ce ei optează pentru un sistem de monitorizare a hotărârilor care să implice inclusiv neadmiterea unor încălcări similare.
