Un recent studiu semnat de experta anticorupție Cristina Țărnă și judecătorul Alexei Paniș constată că în Republica Moldova nu sunt suficient de clare criteriile de evaluare a integrității magistraților. Definirea acestora reprezintă un exercițiu dificil, fapt care a condus la lipsa unei generalizări a fenomenului corupției în sistemul judecătoresc, susțin experții.
Studiul „Evaluarea integrității judecătorilor: fără drept de apel?”, elaborat sub egida Fundației Friedrich Ebert Moldova, mai constată că percepția corupției judiciare s-a agravat de-a lungul anilor și din cauza lipsei de reacție a judecătorilor vizați de investigații jurnalistice, de neluarea atitudinii de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) când este lezată imaginea justiției, dar și de lipsa comunicării publice a asociațiilor profesionale ale judecătorilor privind problemele de integritate.
În opinia autorilor studiului, la evaluarea integrității judecătorilor ar trebuie să se țină cont de: stilul de viață adecvat; lipsa dovezilor de corupere/acceptare a cadourilor, nerespinse expres de judecător; neacceptarea influențelor necorespunzătoare/comunicării interzise; neatragerea la răspundere pentru infracțiuni contra justiției; neatragerea la răspundere pentru infracțiuni de corupție.
Studiul „Evaluarea integrității judecătorilor: fără drept de apel?” mai menționează că necesitatea redresării situației în materie de integritate judiciară poate fi analizată din perspectiva evoluției percepției sociale. Potrivit datelor Barometrului Opiniei Publice, ediția din luna iunie 2021, doar 16% dintre respondenții chestionați au declarat că au încredere în justiție. Pentru comparație, nivelul de încredere în Guvern și partide politice este la un nivel comparabil, de 17%, iar încrederea în Parlament este de doar 13%.
Lipsa de reacții la investigațiile jurnalistice
O primă așteptare a societății față de integritatea judecătorilor ține de averile și stilul de viață, care trebuie să fie adecvat veniturilor legale pe care le obțin. Cel mai frecvent, corupția judecătorească devine cunoscută opiniei publice prin prisma averilor.
De cealaltă parte, judecătorii practic niciodată nu comentează aceste articole, nu oferă reacții publice și nu se adresează cu acțiuni de apărare a onoarei și demnității lor, indiferent dacă informația publicată este veridică sau nu. Chiar dacă judecătorul are explicații plauzibile care îl disculpă, de cele mai dese ori acesta va ezita să comunice public și să acționeze jurnaliștii în justiție pentru a nu genera un val și mai mare de critică mediatică în adresa sa.
Experții observă că există însă și problema subevaluării de către judecători a bunurilor pe care le dețin și care nu neapărat denotă o problemă de integritate a judecătorului, în condițiile în care legislația din domeniul declarării averilor și intereselor până nu demult solicita indicarea prețului din contract. Reieșind din aceste prevederi, judecătorii, la fel ca alte categorii de agenți publici (inclusiv inspectori ANI), indicau în declarații automobile sau imobile la prețuri ridicole raportate la valoarea de piață a unui bun similar. Acest lucru în sine suscită bănuieli cu privire la integritatea lor. Totodată, atât jurnaliștii cât și opinia publică formată de aceștia ignoră faptul că statul a creat condițiile, a tolerat sau chiar a încurajat declararea anume la asemenea valori a bunurilor, neluând măsuri pentru a include în bazele de date valoarea reală a acestor bunuri supuse înregistrării.
Indiferența cronică a CSM față de problemele de integritate a judecătorilor
Raportând așteptările societății legate de judecători la posibilitățile oferite în acest sens de reglementările în vigoare, experții au constatat că CSM și organele specializate care îi sunt subordonate ar fi putut livra un nivel cu mult mai înalt de integritate judiciară decât a fost efectiv livrat până în prezent. În atare condiții, realitatea integrității judecătorești se deteriorează treptat, fapt confirmat prin agravarea percepției publice asupra corupției din justiție. Reacția autorităților anticorupție și indiferența cronică a CSM față de problemele de integritate a judecătorilor nu sunt de natură să schimbe lucrurile în bine, consideră experta anticorupție, Cristina Țărnă.
„Problema este că armele pentru aprecierea integrității judecătorilor erau lăsate până acum pe seama CSM, care cu foarte multă încăpățânare nu a făcut uz de ele. (…) Ceea ce am constatat noi, spre deosebire de abordările anterioare, este că niciodată Adunării generale a judecătorilor nu i s-a cerut să aplice criterii de integritate atunci când a trimis membri în CSM. (…) Prin acest studiu încercăm să schimbăm accentele, astfel încât să fie încredințat Adunării generale a judecătorilor selecția viitorilor membri în CSM”, susține experta.
Oferta politică de a schimba starea de lucruri
Soluția oferită de clasă politică reprezentată în prezent de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a fost așa-zisul „vetting” sau efectuarea unei evaluări externe, redenumită ulterior extraordinară, a tuturor judecătorilor și procurorilor din sistem, urmând modelul implementat de Albania.
Conceptul de evaluare extraordinară a judecătorilor și prevederile proiectului de pre-vetting a candidaților la funcțiile de membru în cadrul CSM/CSP, prezentate de Ministerul Justiției ridică multe semne de întrebare cu privire la constituționalitate, cred autorii studiului. În opinia lor, acestea trebuie să fie neapărat discutate pe larg în mediul judiciar și cel al procurorilor.
Acest punct de vedere este împărtășit și de experta Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, Lilia Ioniță, care a observat riscul interferenței politicului asupra procesului, fiind vorba în special de neclaritatea criteriilor care vor fi aplicate pentru evaluare.
„Ceea ce am reținut eu din toate discuțiile care s-au purtat în ultimul timp în spațiul public e că judecătorii, de fapt, nu se mai opun acestui proces. Pe de altă parte, ei își doresc ca lucrurile oricum să se deruleze în cadrul unor proceduri transparente, corecte, în baza unor criterii clare și obiective. Din păcate, legea nu răspunde tuturor acestor așteptări ale judecătorilor”, observă experta.
Autorii studiului Evaluarea integrității judecătorilor: fără drept de apel?”, elaborat sub egida Fundației Friedrich Ebert Moldova, consideră că introducerea criteriilor de integritate pentru alegerea candidaților la funcția de membru în cadrul organelor de autoadministrare judecătorească și în cadrul organelor specializate subordonate acestora este binevenită, însă aceste criterii trebuie să fie dezbătute pe larg, în prealabil cu reprezentanții autorității judecătorești, fiind stabilită o metodologie clară de evaluare a integrității candidaților, iar procesul propriu-zis de evaluare trebuie să fie încredințat organului suprem de conducere: Adunării Generale a Judecătorilor și Adunării Generale a Procurorilor.
