După ce au analizat peste 400 de hotărâri judecătorești ale Curții Supreme de Justiție ce se referă la cauze de corupție, experții Centrului de Resurse Juridice din R. Moldova (CRJM) au ajuns la concluzia că mai mult de 90% dintre acestea vizează „corupția mică”, iar polițiștii se află în topul subiecților investigați pentru asemenea infracțiuni.
În plus, evaluarea unor dosare durează atât de mult încât pur și simplu făptuitorii nu mai ajung să-și ispășească pedeapsa pentru că expiră termenul de prescripție. Potrivit analizei „Judecarea și sancțiunile aplicate în cauzele de corupție – cât de uniformă este practica judecătorească?”, cea mai rapidă cauză, din cele analizate, a fost judecată în 138 de zile, iar cel mai lung proces judiciar într-o cauză de corupție a durat 4610 zile (12,6 ani).
Este investigată corupția mică, mai puțin corupția mare
De asemenea, chiar dacă pedeapsa cu închisoarea este cea mai frecventă sancțiune aplicată de judecători, opt din zece persoane condamnate nu petrec nicio zi în penitenciar. În același timp, două din zece persoane găsite vinovate iau doar amenzi, susține juristul Ilie Chirtoacă, din cadrul CRJM.
„Majoritatea covârșitoare a cauzelor de corupție care au fost analizate se referă la cazuri (peste 93 %) ce pot fi catalogate ca și corupție mică, atât din perspectiva prejudiciului, a mitei, cât și din perspectiva subiectului care analizează acest act infracțional. Acest lucru poate însemna că dosarele de corupție mare presupun un grad înalt de complexitate. O altă explicație mai simplă ar putea fi lipsa de voință, sau frica de retaliere dacă subiecții infracțiunilor sunt persoane cu funcții înalte și conexiuni influente”, atrage atenția Ilie Chirtoacă.
Cu toate acestea, juriștii CRJM nu recomandă înăsprirea sancțiunilor pentru fapte de corupție. În opinia lor, este discutabil în ce măsură lipsa unor sancțiuni disuasive se datorează cadrului legal deficitar sau aplicării acestui cadru legal în practică. În același timp, modificarea prea frecventă a legislației poate determina o practică neuniformă de aplicare a acesteia, crede președintele CRJM, Vladislav Gribincea. El consideră necesară alocarea mai multor resurse pentru lupta cu corupția mare, dar și specializarea și limitarea competențelor Procuraturii Anticorupție la investigarea cauzelor mari de corupție.
„Deși nu poate fi neglijată, lupta cu corupția mică nu este în măsură să înlăture cauzele corupției într-o țară afectată de corupție endemică și, prin urmare, nu poate influența în mod determinant acest fenomen. Nivelul endemic al corupției din R. Moldova nu poate fi redus considerabil fără combaterea corupției de înalt nivel ca prioritate”, constată Vladislav Gribincea, unul dintre co-autorii cercetării.
Fiecare a doua cauză de corupție este judecată fie prea rapid, fie prea lent
Conform datelor cercetării, circa 52% din toate cauzele analizate sunt judecate fie prea rapid, fie prea lent. Rata medie de 3.5 ani în care este judecată o cauză de corupție poate fi cu greu considerată acceptabilă, însă examinarea unor cauze de corupție mai mult de opt ani este în mod clar excesivă și poate duce la expirarea termenului de tragere la răspundere penală. În același timp, examinarea unei cauze de corupție în toate cele trei nivele de jurisdicție în mai puțin de 12 luni pare să fie problematică. Viteza examinării cauzelor are un preț – calitatea redusă a hotărârilor judecătorești.
Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, susține că, în prezent, eforturile autorităților naționale se concentrează, la nivel legislativ și executiv, pe combaterea corupției mari, care ar fi problema principală a R. Moldova.
„Este o problemă că peste 90% din cauzele de corupție care ajung în judecată țin de mica corupție. Acest studiu este un argument în plus ca instituțiile statului să depună mai multe eforturi pentru a depista și pentru a sancționa faptele mari de corupție”, a declarat Sergiu Litvinenco.
Studiul Centrului de Resurse Juridice mai arată că termenul mediu de închisoare aplicat pentru corupție în Moldova este de 2,3 ani, iar cel mai mic – de 4 luni. Cel mai mare termen de condamnare pentru corupție a fost de 16 ani. Cercetarea mai constată că două din zece persoane condamnate pentru fapte de corupție s-au ales doar cu amenzi. Valoarea medie a amenzilor aplicate este, în medie, de 30 de mii de lei. Cea mai mare sancțiune financiară a fost de 290.000 de lei, iar cea mai mică de 3.000 de lei.
