Pentru a analiza în ce măsură sunt pedepsite în Republica Moldova faptele de tortură și rele tratamente, experții Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) au cercetat 71 de hotărâri irevocabile ale Curții Supreme de Justiție (CSJ) în care au fost acuzate 102 persoane.
Soluțiile au fost emise până în anul 2022 și vizează fapte comise în perioada 2006-2018. Astfel, s-a constatat că principalele persoane anchetate pentru cauze de maltratare sunt polițiștii, aceștia reprezentând 75% din cauzele analizate. Imediat după personalul din poliție urmează profesorii (angajații domeniului pedagogic), care sunt anchetați în 8% din cazuri, fiind urmați de angajații serviciilor private de pază, vizați în 6% din cazuri.
„Chiar și când o persoană este găsită vinovată de comiterea faptelor de tortură sau rele tratamente, uneori, din cauza duratei examinării cauzelor, fapta ajunge să depășească termenul de prescripție (pentru componența de infracțiune abrogată),iar persoana rămâne nepedepsită. În medie, judecarea cauzelor de tortură durează
șase ani. Cea mai rapidă cauză a fost judecată în puțin peste un an, iar cea mai lentă a fost judecată în 11 ani și jumătate”, a declarat Daniel Goinic, director de program în cadrul CRJM și autorul studiului.
SOLUȚIILE INSTANȚELOR
73 din cele 102 persoane acuzate au finalizat cu sentințe de condamnare. Alte 17 persoane au fost achitate, iar în privința a 12 persoane procesul a fost încetat pe motive de procedură, cum ar fi expirarea termenului de prescripție sau reluarea cu încălcări a urmăririi penale. Rata de achitare în cauzele date este de cinci ori mai mare decât media achitărilor din sistemul judecătoresc (circa 3%).
În judecătorii rata de achitare constituie 38%, fiind de 13 ori mai mare decât rata medie de achitare din țară. În alte 12% din cazuri procesele au fost încetate. Doar 50% din cei acuzați au fost condamnați de judecătorii din prima instanță. Soluția primei instanțe a fost casată în curțile de apel în 59% din cazuri.
Procurorii au șanse mai mari de izbândă în instanța de apel, unde rata de achitare scade de trei ori, până la 13%, iar rata de încetări scade până la 5%. La CSJ statistica cu privire la condamnări este foarte similară celei din curțile de apel.
În curțile de apel soluția primei instanțe este casata cu o rată de 59%. Acest lucru poate vorbi despre o examinare defectuoasă a cauzelor de către judecătorii, despre lipsa practicilor judecătorești uniforme, 5 sau despre predispoziția pro-acuzatorială a judecătorilor curților de apel. În apel, în 50% din cazuri, pedeapsa este mai aspră, iar în 9% din cazuri – mai blândă (dintre care 15 persoane au fost achitate).
La Curtea Supremă de Justiție, practic, trei din patru hotărâri ale instanței de apel sunt menținute. Acest fapt înseamnă că majoritatea deciziilor „finale” se iau la nivelul instanțelor de apel. Șansa ca persoana să obțină o pedeapsă mai blândă la nivelul CSJ este mai mare, decât la nivelul instanței de apel. Chiar dacă în 76% din cererile de recurs natura soluției a rămas neschimbată față de apel, în 17% de cauze CSJ a dat o soluție mai favorabilă recurentului. În doar 7% din cauzele examinate, CSJ a emis o sancțiune mai aspră decât instanța de apel.
DURATA JUDECĂRII ȘI SANCȚIONAREA
Rata medie de judecare a unei cauze de tortură și rele tratamente este de 6 ani. Cea mai mică durată a unui proces judiciar într-o cauză de tortură sau rele tratamente, în toate cele trei grade de jurisdicție a fost de 375 de zile, iar cea mai mare a durat 4 163 de zile (11,5 ani).
Expirarea termenului de prescripție (pentru componenta de infracțiune abrogată) a atras după sine automat neaplicarea sancțiunilor, chiar dacă a fost dovedită vinovăția persoanei. Înainte de a deveni irevocabilă, fiecare a treia cauză de tortură sau rele tratamente este remisă la rejudecare. Mai gravă este situația în care cauzele sunt remise la rejudecare de trei sau mai multe ori. Acest lucru a fost constatat în cel puțin 8 cauze (11%) analizate.
În ce privește sancționarea cu închisoarea, fiecare a cincea persoană (din 102 examinate în prezentul studiu) va primi o pedeapsă reală privativă de libertate. 71 de persoane au fost sancționate cu pedeapsa închisorii, dintre care doar 20 cu termen real de executare.
OPINIA AUTORITĂȚILOR
Prezent la anunțarea rezultatelor studiului, avocatul Poporului a declarat că eliminarea torturii și a relelor tratamente este unul dintre cele mai importante obiective ale instituției pe care o conduce.
„În prezent ne ocupăm de implementarea recomandărilor care se referă la starea locurilor de detenție sau accesul la serviciile medicale pentru persoanele reținute. Însă constatăm că un lucru care rămâne neschimbat rămâne impunitatea, protecționismul în sistemul de detenție al torționarilor”, a punctat Ceslav Panico, Avocatul Poporului.
Republica Moldova a recunoscut importanța combaterii fenomenului de tortură și a relelor tratamente aderând la Convenţia ONU împotriva torturii şi a altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante din 10 decembrie 1984 și la Convenția pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, adoptată de statele membre ale Consiliului Europei la 26 noiembrie
1987.
Prin aderarea la Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (CEDO), Republica Moldova şi-a asumat obligaţia de a garanta dreptul de a nu fi supus torturii sau tratamentului inuman sau degradant.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a statuat în repetate rânduri că, chiar şi în cele mai dificile circumstanţe, precum lupta împotriva terorismului şi a crimei organizate, se interzice, în termeni absoluţi, tortura şi tratamentele sau pedepsele inumane ori degradante. Prin urmare, indiferent de motivele reţinerii sau crima de care este bănuit deţinutul, acesta nu trebuie să fie supus(ă) relelor tratamente. Cu toate acestea, în multiple hotărâri de condamnare a Republicii Moldova de către CtEDO, a fost constatată încălcarea de către Republica Moldova a obligației de a nu maltrata, de a investiga și de a aplica pedepse corespunzătoare pentru infracțiunile de tortură și rele tratamente.
