Autoritățile publice utilizează în defavoarea cetățenilor legea privind protejarea datelor cu caracter personal, constată studiul „Indicele accesului la informație: măsurarea transparenței instituțiilor publice în R.Moldova”, realizat de Freedom House Moldova.
Experții organizației au analizat activitatea a 65 de instituții publice la trei indicatori:
• Calitatea cadrului legislativ care asigură dreptul constituțional de acces la informație publică;
• Cât de proactive sunt instituțiile publice în asigurarea transparenței, și anume calitatea și exhaustivitatea informațiilor publicate pe paginile web ale acestora;
• Deschiderea autorităților publice față de solicitările de informații publice
Din o sută de puncte, autoritățile moldovene au primit un scor de 46 de puncte, ceea ce reprezintă un rezultat „nesatisfăcător”.
Jurista Stela Pavlov de la Institutul pentru Drepturile Omului spune că a solicitat informații de interes public la zeci de instituții, în special în ce privește salariile angajaților și rezultatele proceselor de achiziții publice. Din păcate, majoritatea au interpretat eronat legislația pentru a se eschiva de la răspuns.
„Răspunsul Ministerului Afacerilor Interne, la punctul unu al solicitării noastre, care se referă la salarii, sporuri salariale și premii, ne-a informat că acestea sunt date cu caracter personal și pot fi prelucrate doar cu consimțământul subiectului de date. Ministerul Apărării ne-a spus că solicitarea noastră nu justifică scopul. Un răspuns similar l-am primit și de la Secretariatul Parlamentului. (…) Receptivitatea redusă a autorităților la solicitările publice de informație corespunde rezultatelor modeste care au fost obținute în rezultatul analizei gradului de transparență, fiind astfel demonstrată o problemă sistemică a lipsei unei culturi a transparenței. O îngrijorare și mai mare ține de înțelegerea și interpretarea cadrului legal. Argumentele care stau la baza refuzului autorităților sunt discutabile. La adoptarea deciziei de restricționare a accesului la informație a autorităților publice nu se ține cont de interesul public”, susține experta.
În opinia expertei, rezultatele constatate sunt alarmante pentru că arată deficiențe și neajunsuri semnificative pe toate dimensiunile ecosistemului transparenței, mai cu seamă un nivel redus al transparenței autorităților publice în practică și o calitate doar un pic mai bună a cadrului legislativ. Cele mai mari probleme identificate sunt:
• Neasigurarea monitorizării, controlului și aplicării eficiente a standardelor de transparență, în special lipsa unei instituții cu un mandat clar și puternic de asigurare a unui standard mai înalt de transparență în instituțiile publice;
• Lipsa unor prevederi legislative detaliate privind transparența proactivă, fapt demonstrat de disponibilitatea redusă a informațiilor importante pe paginile web ale instituțiilor publice, în special a informațiilor financiare, precum informații despre patrimoniu, salarii și achiziții;
• Reactivitatea redusă a autorităților publice la solicitările de informații publice și erorile considerabile în interpretarea legislației de către acestea la examinarea solicitărilor de informații publice. Autoritățile publice, de regulă, ignoră cerințele privind justificarea corespunzătoare a restricțiilor aplicate în ceea ce privește accesul la informațiile publice. De asemenea, aparent, unele autorități nu înțeleg pe deplin relația între procedura specială de accesare a informațiilor publice prevăzută de Legea privind accesul la informație și regulile generale ale procedurii administrative prevăzute de Codul administrativ.
În opinia jurnalistei Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă și redactor la portalul Moldovacurata.md, atunci când autoritățile dosesc nejustificat informațiile de interes public, nu fac decât să priveze cetățeanul de dreptul de a monitoriza cum se cheltuie banii din bugetul de stat. Ea susține că foarte mulți funcționari publici interpretează eronat norma privind protejarea datelor cu caracter personal. În practică, atunci când vor să se eschiveze de la răspuns, pur și simplu invocă această lege.
„Vă atrag atenția că există așa un portal Actelocale.md, este o durere a noastră, a jurnaliștilor. Pe acest portal sunt publicate toate deciziile autorităților locale: consilii raionale, consilii locale din sate etc. Ce caut eu acolo de fiecare dată e să aflu cum răspund aceste autorități la controalele inspecției financiare, mă interesează banul public. Deci, practic toate deciziile sunt blurate, până și numele primarului, numele secretarului, tot. Am găsit și primării care au blurat numele primăriei… Am impresia că funcționarii înțeleg greșit sau abuziv modul cum trebuie de protejat datele personale. Da, eu simt nevoia acută acum să existe un mecanism de responsabilizare pentru nefurnizarea informației sau pentru neasigurarea transparenței”, consideră Viorica Zaharia.
Potrivit experților Freedom House, accesul la informație nu este doar un drept fundamental, dar și un element esențial al guvernării democratice și al statului de drept. R. Moldova l-a recunoscut prin indicarea acestuia în Constituție și prin adoptarea cadrului legislativ corespunzător. Totuși, constatările studiului „Indicele accesului la informație: măsurarea transparenței instituțiilor publice în R. Moldova”, arată că în R. Moldova acest lucru continuă să fie o problemă.
Liliana Nicolăescu Onofrei, președinta Comisiei parlamentare pentru cultură și mass-media, admite că nu întotdeauna instituțiile publice sunt prietenoase cu jurnaliștii, inclusiv din lipsa a ceea ce ea numește „cultura comunicării publice”.
„Proiectul de lege care vizează modificare mai multor legi existente și coduri, sub aspectul îmbunătățirii accesului la informația de interes public, este acum în atenția noastră și în următoarea perioadă îl vom pune în procedură. (…) Este adevărat, de foarte multe ori paginile web ale instituțiilor nu sunt deloc prietenoase și chiar dacă există informația pe ele, uneori impresia este că se structurează în așa mod încât să fie cât mai greu de găsit pentru publicul larg și persoanele interesate. (…) Și noi, la Parlament, nu întotdeauna am oferit informația solicitată în termeni proximi. În unele cazuri este vorba de lipsă de comunicare eficientă, în alte cazuri este vorba de date care cu adevărat ar trebui să fie mult mai bine structurate și disponibile în orice moment. Lucrăm acum ca să îmbunătățim situația”, susține deputata.
Cum poate fi îmbunătățită situația? Studiul „Indicele accesului la informație: măsurarea transparenței instituțiilor publice în R. Moldova”, sugerează autorităților moldovene modificări pe cel puțin trei dimensiuni:
• Elaborarea unei noi legi privind accesul la informație, în care să se prioritizeze transparența pro-activă și prin care să se eficientizeze sistemul de monitorizare și control al modului în care autoritățile publice asigură accesul la informație;
• Examinarea posibilității creării unei instituții de supraveghere specializate independente responsabile de asigurarea accesului la informație, care va examina contestațiile privind refuzul de a furniza informațiile solicitate, având în același timp atribuții extinse de control, inclusiv dreptul de a impune sancțiuni pentru nerespectarea dreptului la informare de către autoritățile publice;
• Stimularea culturii transparenței în instituțiile publice, în special prin crearea condițiilor tehnice pentru o mai bună disponibilitate a informațiilor publice pe paginile și portalurile web ale autorităților publice, monitorizarea periodică a calității și exhaustivității informațiilor publicate de autoritățile publice și prin sprijinirea specialiștilor în relații publice din cadrul acestora.
