Citând date ale organizației Transparency International, secretara de stat de la ministerul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a atras atenția că în topul privind nivelul corupției în sistemul justiției, R. Moldova se clasează pe locul 105 din 180 de țări. În opinia ei, această stare de lucruri oglindește o situație „deloc pozitivă” pentru R. Moldova. Cum poate fi sancționată eficient corupția? Este una din întrebările la care juriști, experți și diplomați occidentali au încercat să caute răspunsul în cadrul Forumului „Reformarea Justiției și Combaterea Corupției”.
„Practicile judiciare neuniforme”, „aplicarea deficitară a cadrului normativ”, „menținerea factorilor care generează corupția și a elementelor ce afectează integritatea actorilor din justiție” – reprezintă doar câteva motive invocate de secretara de stat de la ministerul Justiției, din cauza cărora domeniul este în continuare afectat de corupție.
„Care sunt motivele sancționării mai puțin eficiente a corupției în Republica Moldova? E o întrebare la care trebuie să reflectăm cu toții. În 2020, Parlamentul R. Moldova a votat un proiect de lege care prevedea mai multe modificări la Codul Penal, prin care au fost ușor înăsprite pedepsele pentru mai multe infracțiuni inclusiv traficul de influență. (…) Fiindcă acest proiect a fost adoptat spre finele anului 2020, evidentă că efectele urmează să le vedem în timp”, a dat asigurări Veronica Mihailov-Moraru.
Potrivit raportului Procuraturii Generale pentru anul 2021, sancțiunea cu închisoarea a fost aplicată în proporție de 11, 6 % din cauzele de corupție. Pentru comparație, aceeași sancțiune, în 2020, a fost aplicată în 6 % din cauze. Închisoarea cu suspendare a fost aplicată, în 2021, în 47,8 % de cauze, în comparație cu 50 % în 2020, a atras atenția Andrei Nasu, consilier în cadru Centrului de Resurse Juridice din Moldova.
„În acest an, experții CRJM au analizat peste 400 de hotărâri judecătorești, care se referă la cauze de corupție. Autorii cercetării au constatat că mai mult de 90% din dosarele analizate vizează „corupția mică”, iar polițiștii se află în topul subiecților investigați pentru infracțiuni de corupție. Din punctul nostru de vedere, nivelul îngrijorător al corupției din R. Moldova nu va putea fi redus fără a face o prioritate din combaterea corupției la nivel înalt”, a punctat Andrei Nasu.
Prezent la Forumul „Reformarea Justiției și Combaterea Corupției”, ambasadorul SUA în R. Moldova, Kent D. Logsdon, a menționat că este necesară o muncă comună pentru a avansa și pentru a avea o reformă reală a justiției și a combaterii corupției, pentru că nu este deloc ușor.„Justiția reală și reforma anticorupție sunt imposibile fără instituții puternice independente. Aceasta înseamnă fortificarea și echiparea acestor instituții, cum ar fi Centrul Național Anticorupție, Agenția Națională de Integritate și Procuratura Anticorupție”, a mai spus diplomatul american.
Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Janis Mazeikis, a declarat că acordarea Republicii Moldova a statutului de candidat a plasat relațiile cu UE într-o perspectivă nouă. Și Uniunea Europeană are o implicare puternică pentru a asigura o cooperare mai bună în reformarea justiției.
„Într-adevăr, avem anumite condiționalități și este foarte important ca această listă să fie respectată. Ea trebuie realizată de către Republica Moldova înainte de a deveni membru cu drepturi depline ale UE. Republica Moldova trebuie să fie pregătită și să respecte acele standarde pe care le respectă toți membrii UE”, a notat oficialul.
Potrivit lui Janis Mazeikis, cazurile din justiție sunt foarte mult politizate, iar încrederea în sistemul de justiție este subminată. Oficialul a mai spus că sistemul de justiție din Moldova este departe de a fi autentic, independent sau imparțial. Și părerea Comisiei Europene este că, deși cadrul constituțional și legislativ asigură independența și imparțialitatea justiției, dar în practică, integritatea și responsabilitatea sistemului judecătoresc trebuie îmbunătățite semnificativ.
