Cunoștințele teoretice nu sunt suficiente pentru a deveni un bun judecător. Pentru a putea exercita această funcție sunt necesare și alte elemente. O spune Liliana Catan, președintele Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Liliana Catan a vorbit, în interviul de mai jos, despre procesul de selecție al judecătorilor, despre criteriile pe care trebuie să le întrunească solicitanții și despre recenta modificare a condițiilor de selectare pentru funcțiile de judecător. Mai multe detalii, aflați în interviu.
Î: Doamna Catan, în 2018, Consiliul Superior al Magistraturii a modificat Regulamentul privind criteriile de selecție, promovare și transferare a judecătorilor și Regulamentul privind organizarea activității Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor. Cum a influențat aceasta schimbare lucrul Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor?
Liliana Catan: Mai întâi de toate, trebuie să vă spun că menirea Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor este de a asigura transparență, imparțialitate și corectitudine în procesul de selectare a celor mai buni candidați la funcția de judecător, pentru funcțiile administrative și pentru funcțiile vacante de promovare în instanțele ierarhic superioare.
Pe parcursul anului 2018, au fost excluse anumite criterii care erau aplicate inițial în procesul de selecție a judecătorilor, dar au fost introduse și criterii noi. De asemenea, a fost modificat punctajul oferit candidaților pentru fiecare dintre criteriile de selectare, iar motivarea pe care o prezenta candidatul atunci când se afla în fața Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, este apreciată, potrivit modificărilor, de Consiliul Superior al Magistraturii. La rândul său, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor desfășoară un interviu cu candidatul, pe parcursul căruia adresează un șir de întrebări și-i permite candidatului să-și expună punctul de vedere asupra unei modificări în legislație, asupra situației în sistemul judecătoresc etc.
Datorită acestor modificări, este asigurată o activitate corectă, transparentă și productivă a Colegiului. Recent, am avut prima ședință conform noilor prevederi și faptul că nu am avut contestări vorbește, probabil, despre obiectivitatea Colegiului.
Î. Dacă ne referim la candidații la funcția de judecător, în general, cine obține rezultate mai bune: candidații care vor să acceadă în funcția de judecător în baza vechimii în muncă sau absolvenții Institutului Național al Justiției?
Liliana Catan: E greu de spus și, probabil, nu ar fi corect să spunem că unii sunt mai buni decât alții. Potrivit statisticii, un punctaj mai mare îl acumulează candidații care acced în funcție în baza vechimii în muncă. Aș vrea să apelez aici la o vorbă înțeleaptă, precum că ”practica bate gramatică”. Vorbesc despre toate acele funcții care sunt prevăzute în art. 6 din Legea privind statutul judecătorului. Candidații care susțin examenul de capacitate în baza vechimii în muncă au mai multă experiență și pot să aplice mai bine teoria. Peste un an sau doi de activitate vom putea face totalurile și atunci vom putea spune cu siguranță cine este mai bun.
Î. Dar în prezent, experiența de muncă pe care au acumulat-o candidații îi ajută?
Liliana Catan: Experiența de muncă îi ajută pe cei care vor să acceadă în funcția de judecător în baza examenului de capacitate. Pe candidații care vin după absolvirea Institutului Național al Justiției îi ajută foarte mult cunoștințele teoretice, deoarece se vede că ei vin, având niște idei mai progresiste și cunoștințe teoretice mai aprofundate. Mă refer în special la legislația internațională, pentru că în cadrul studiilor la Institutul Național al Justiției, se pune accent și pe aceste cunoștințe.
După mine, soluția problemei este simbioza dintre practică și studiile efectuate în cadrul Institutul Național al Justiției. Am venit de nenumărate ori cu propunerea ca, după absolvirea Institutul Național al Justiției, candidații la funcția de judecător să lucreze în calitate de grefier sau asistent judecătoresc cel puțin doi-trei ani. Abia după asta am putea discuta despre diferențe între pregătirea candidaților.
Î: Cât de solicitate sunt funcțiile administrative printre judecători și câți candidați ați apreciat în 2018?
Liliana Catan: Pe parcursul anului 2018 au fost apreciați 12 candidați. Dintre aceștia, trei au fost apreciați pentru funcții de președinte și nouă candidați – pentru funcții de vicepreședinte de instanță.
Dacă judecătorul se simte bine pregătit, dacă el are suficientă experiență, atunci el poate accede într-o funcție administrativă. Avem, printre solicitanți, persoane foarte bine pregătite, persoane oneste, care cu adevărat merită să fie judecători. Aici aș face o remarcă – un conducător de instanță nu întotdeauna este un foarte-foarte bun judecător și invers. Pentru a veni deveni președinte sau vicepreședinte al unei instanțe judecătorești, trebuie să dispui de calități organizatorice.
Î: Cum a influențat reorganizarea instanțelor judecătorești procesul de apreciere al magistraților care sunt deja în funcție? S-au înregistrat anumite tendințe în rândul judecătorilor care au solicitat, de exemplu, transferul sau promovarea la o altă instanță?
Liliana Catan: Spre sfârșitul anului 2016, când a avut loc reorganizarea și optimizarea instanțelor judecătorești, au fost apreciați și, ulterior, promovați în funcții de președinte și vicepreședinte mai mulți judecători. Acum aceste schimbări/promovări au loc la necesitate și, potrivit modificărilor operate în lege, Consiliul Superior al Magistraturii urmează să desfășoare concursurile doar de două ori pe an sau la necesitate. La rândul său, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor urmează să aprecieze repetat candidații care au fost selectați în funcțiile de judecători în baza regulamentelor vechi. Și asta se va face, potrivit Hotărârii CSM, pentru a aduce mai multă transparență în procesul de selecție/promovare a judecătorilor.
Î: Cum apreciați motivația persoanei care vrea să fie transferată, promovată în procesul de selecție? Cum transpuneți în puncte dorința persoanei respective de a ocupa funcția pentru care candidează? Aici aș vrea să discutam și despre acele scrisori de referință care se solicită. Cât de veridică este informația din ele?
Liliana Catan: Pornim de la prezumția că informația prezentată de candidat este veridică. Legea prevede expres că un candidat la funcția de judecător trebuie să prezinte cel mult trei referințe de la personalități notorii. Și dacă vorbim despre ”personalitate notorie”, nu mai punem sub semnul de întrebare veridicitatea scrisorilor de recomandare; cel puțin așa trebuie să fie.
Țin să menționez că pe lângă această motivare, sunt luate în calcul și alte criterii. Vorbim despre integritatea judecătorului, despre comportamentul lui în afara locului unde el activează, precum și despre reputația ireproșabilă. Noțiunea de reputație ireproșabilă ne-o spune legea, nemijlocit. Aceste calități pot fi verificate.
Î: Care este punctajul mediu obținut în anul 2018 de către candidații la funcția de judecător? Au fost candidați care au luat calificativul ”insuficient”?
Liliana Catan: În viziunea mea, candidații au fost apreciați bine. În 2018, nu au susținut acest examen opt judecători, dintre care patru sunt absolvenți ai Institutul Național al Justiției și patru doreau să acceadă în funcție susținând examenul de capacitate (n.r. – în baza vechimii în muncă).
Pe parcursul anului 2018, candidații au fost apreciați atât în baza regulamentului vechi, cât și în baza celui nou. De aceea, dacă vă uitați pe pagina web a CSM, veți întâlni candidați cu 100 de puncte (obținuți în baza regulamentului nou) și alții cu 60 de puncte (obținuți în baza regulamentului vechi).
De asemenea, în baza regulamentului vechi era instituit, pentru candidații la funcția de judecător, un prag minim de 26 de puncte. Acum, acest prag minim nu există, fapt care a bulversat puțin candidații la funcția de judecător, care, deși au întrunit acel minim de puncte, totuși, în viziunea Colegiului, nu erau suficient de pregătiți pentru a fi promovați în funcție. În urma interviului și motivării pe care au expus-o candidații, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a decis unanim că aceste persoane nu sunt totalmente pregătite. Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor apreciază nu doar cunoștințele teoretice, dar și alte capacități, de exemplu capacitatea de a gestiona stresul.
Î: Referitor la numărul de ședințe pe care le-ați avut anul trecut, ați întâmpinat anumite dificultăți în condițiile în care patru dintre cei șapte membri au fost numiți în 2018?
Liliana Catan: Am avut 11 ședințe pe parcursul anului 2018 și 101 de candidați care au trecut prin această procedură de selecție. E adevărat că suntem doar trei membri ai colegiului din cei șapte care au fost numiți de la bun început de către Adunarea Generală a Judecătorilor. Dar numărul de ședințe nu este, de fapt, dictat de aceste deficiențe. Numărul de ședințe este dictat de modificarea legislației și anume: începând cu anul 2018, după audierea fiecărui candidat, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor emite dispozitivul hotărârii în privința candidaților, care este semnat de către toți membrii Colegiului. Într-un termen de maxim 10 zile, hotărârile sunt motivate și plasate pe site-ul CSM și înmânate candidaților. La acest capitol am înregistrat transparență maximă. În afară de aceasta, ședințele Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor sunt publice și înregistrate audio; la ele pot participa toți cei interesați.
Un lucru pe care vreau să-l menționez – tratăm absolut egal toți candidații. Pentru noi este foarte important ca și persoana care a picat testul să iasă cu demnitate din sala Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor.
Vă mulțumesc!
