De la începutul războiului din Ucraina, mai exact, perioada 24 februarie-24 aprilie, experții Asociației Promo-LEX au monitorizat rețelele sociale și presa scrisă/online pentru a identifica discursuri de ură. Astfel, au fost stabilite 83 de cazuri de discurs de ură, instigare la discriminare sau alte forme de manifestare a intoleranței. Dintre acestea, 38% au fost identificate în surse media scrisă și online, iar 31% în aplicațiile mobile.
Autoarea studiului „Discursul de ură și instigare la discriminare în spațiul public și în mass-media din Republica Moldova în contextul războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei”, Irina Corobcenco, a atras atenția că cele 83 de cazuri de discurs de ură, instigare la discriminare sau alte forme de manifestare a intoleranței au fost vizualizate de peste 10 milioane de ori. Chiar dacă mai multe portaluri de știri au fost blocate de Serviciul de Informații și Securitate, promotorii urii au identificat căi să răspândească în continuare informații instigatoare, punctează Irina Corobcenco.
„Atunci când Serviciul de Informații și Securitate a decis să blocheze nouă site-uri web în Republica Moldova, o parte din aceste instituții media online au decis să migreze în Telegram, iar în perioada de monitorizare, multe din aceste surse și-au crescut numărul de urmăritori și au continuat să transmită mesajele pe care și le-au propus. La fel de important este că tot în Telegram au migrat parțial și unii politicieni al căror conținut a fost eliminat sau restricționat în alte rețele de socializare”, a menționat Irina Corobcenco.
Experta Promo-Lex susține că instigarea la ură și discriminare față de cetățenii ucraineni a apărut în spațiul public din Republica Moldova chiar în primele zile ale invaziei ruse în Ucraina, fiind generată de politicieni, lideri de opinie și reprezentanți ai bisericii din Federația Rusă. Mesajele au fost preluată rapid de instituții media autohtone. De asemenea, comunitatea LGBTQI a fost prezentată ca fiind una dintre „cauzele” războiului, iar retorica „valorilor tradiționale ortodoxe” a fost reluată, acestea fiind două dintre elementele utilizate consecvent în discursurile de ură din ultimii trei ani.
„Pe fundalul războiului din Ucraina și al valului de refugiați, discursul de ură și instigare la discriminare sau alte forme de manifestare a intoleranței au fost îndreptate împotriva grupului reprezentat de către ucraineni, inclusiv politicieni ucraineni, militari ucraineni, refugiați de diferite etnii, iar prin asociere, și împotriva cetățenilor Statelor Unite ale Americii și ai României”, a adăugat Irina Corobcenco.
Experta susține că în perioada de monitorizare nu au fost aplicate sancțiuni pentru aceste cazuri, însă a fost înregistrată o creștere a numărului de sesizări la adresa unor autorități cu responsabilități în domeniul prevenirii și combaterii discursului de ură, dar și o atitudine pro-activă a autorităților prin auto-sesizări.
Prezent la evenimentul de lansare a raportului, Ruslan Mihalevschi, membru al Consiliului Audiovizualului, susține că autoritățile au pârghii limitate în sancționarea sau stoparea discursului de ură întrucât „răufăcătorii” găsesc constant noi canale ce le oferă spațiu de manifestare. El e de părere că singura soluție este educația media.
„Unii cred că este insuficientă, dar eu sunt optimist și consider că dacă statul va investi în educație media în școli, va educa copii despre ce înseamnă informarea corectă, ce înseamnă a nu prejudicia cu un cuvânt, cu un comentariu discriminatoriu, asta va da roade”, s-a arătat convins Ruslan Mihalevschi.
Asociația Promo-LEX recomandă Guvernului să dezvolte și să implementeze o campanie de sensibilizare și informare cu privire la prevenirea și combaterea propagandei de război și a discursului de ură în parteneriat cu alte autorități, societatea civilă și instituții mass-media.
În același timp, Promo-LEX recomandă Consiliului Audiovizualului să monitorizeze discursul care incită la ură în produsele audiovizuale, inclusiv prin prisma propagandei de război, dar și să elaboreze ghiduri sau recomandări pentru furnizorii de servicii media și jurnaliști cu privire la prevenirea mesajelor care propagă războiul și ura în produsele audiovizuale.
