În seara zilei de 23 iunie, președintele Consiliului European, Charles Michel, anunța acordarea în unanimitate, de către cei 27 de lideri europeni, a statutului de „candidat” la aderarea la UE R. Moldova. Președinta moldoveană Maia Sandu a reacționat imediat, spunând că R. Moldova este recunoscătoare și hotărâtă să facă reformele necesare.

Decizia a fost luată la o săptămână de la recomandarea Comisiei Europene ca R. Moldova să devină țară candidată de aderare la UE. Recomandarea a venit cu un șir de condiții, inclusiv ca R. Moldova să facă reforme în domenii-cheie precum justiția, combaterea corupției, administrația publică și drepturile omului. În adresarea Comisiei Europene se menționează că din 2014, de când a fost descoperită frauda bancară, R. Moldova a întreprins o serie de măsuri pentru a întări domeniu justiției și sistemul anticorupție. 

Justiție

„În ultimii ani, R. Moldova și-a consolidat statul de drept, inclusiv a reformat poliția, și a întreprins pași concreți către reforma sistemului judiciar. Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut pentru a diminua influența unor grupuri cu interese înguste, atât în sfera politică, cât și în cea comercială”, se arată în documentul Comisiei Europene. 

De asemenea, s-a menționat că instituțiile europene sunt în așteptarea consolidării independenței procuratorii, inclusiv a funcției Procurorului general. „Deciziile care afectează conducerea Procuraturii din R. Moldova sunt uneori motivate politic, cum ar fi demiterea, înlocuirea (temporară) sau arestarea Procurorului Anticorupție în 2021”, menționează Comisia Europeană. 

Corupție 

Cu toate acestea, instituția atrage atenția că prevenirea și combaterea corupției se află în lista de priorități a guvernului R. Moldova. Autoritățile de la Chișinău au majorat bugetul anual al instituțiilor anticorupție, inclusiv Autoritatea Națională de Integritate sau Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale. Se menționează însă că, în continuare, lupta împotriva corupției rămâne o preocupare serioasă care necesită o atenție continuă, deoarece aduce daune semnificative bugetului de stat, mediului privat și populației, subminează statul de drept și descurajează oamenii de afaceri, inclusiv cei străini, să-și investească banii în R. Moldova.

În ce privește frauda bancară, se menționează că a fost înregistrat un progres modest în investigarea infracțiunii și tragerea la răspundere a celor responsabili de dispariția unui miliard de dolari din băncile moldovenești.

Drepturile omului 

În documentul Comisiei Europene se face trimitere și la dosarele împotriva R. Moldova ce așteaptă soluționare la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Acestea includ rele tratamente în cadrul instituțiilor de stat, privarea ilegală de libertate, încălcarea dreptului la un proces echitabil, incapacitatea autorităților de a oferi protecție împotriva violenței domestice și discriminarea pe motive de orientare sexuală. Autorităților moldovene li se cere să depună mai mult efort ca să asigure cetățenilor dreptul la un proces echitabil și investigarea adecvată a dosarelor. „Persoanele private de libertate nu beneficiază de toate garanțiile legale fundamentale încă de la începutul detenției. Investigarea inadecvată a presupuselor cazuri de rele tratamente duce la un sentiment de impunitate. Condițiile în locurile de detenție și detenția preventivă rămân sub nivelul standardelor internaționale, în special din cauza supraaglomerării penitenciarelor”, se arată în document.

Media

În ce privește mass-media, se menționează că legislația privind accesul la informație și libertatea de exprimare este în mare măsură în conformitate cu standardele internaționale, dar trebuie depus mai mult efort pentru a asigura implementarea legii. În general, jurnaliștii își pot face liberi meseria. Cu toate acestea, pentru a garanta pluralismul mass-media, autoritățile moldovene ar trebui să atragă atenția la problema concentrării proprietății mass-media și finanțarea netransparentă a presei. „Sunt necesare, de asemenea, eforturi suplimentare pentru a asigura accesul la informații de interes public, pentru a proteja independența jurnaliștilor și calitatea conținutului media, la pachet cu luarea măsurilor pentru a diminua numărul cazurilor de agresiune verbală, intimidare și hărțuire a jurnaliștilor”, se notează în document.

În final, printre recomandările Comisiei Europene se numără și una dedicată domeniului justiției. Autoritățile moldovene sunt îndemnate să ducă la bun sfârșit reforma sistemului de justiție, pentru a asigura independența, integritatea, eficiența, și transparența instituțiilor din domeniu. 

Imprimare