Justiția în Republica Moldova continuă să fie selectivă, iar sistemul judecătoresc și cel al procuraturii au abordări diferențiate în cazurile de rezonanță și cele sensibile sub aspect politic, se arată în raportul „Monitorizarea selectivității justiției penale”, realizat de Freedom House în parteneriat cu Asociația ”Juriștii pentru Drepturile Omului”.
Autoarele studiului, jurnalista Mariana Rață și jurista Cristina Țărnă, au ajuns la concluzia că selectivitatea justiției poate fi influențată nu doar de interesele din sfera politică, ci și de interesele unor grupuri de influență din business sau chiar din lumea criminală. Astfel, fenomenul de „justiție selectivă” este văzut ca un produs al colaborării nefirești dintre justiție, pe de o parte, și grupuri de influență de orice gen (politică, de business sau din lumea criminală) pe de altă parte.
Raportul de monitorizare a selectivității justiției penale între anii 2020–2021 este al doilea de acest gen în R. Moldova. Pentru monitorizare au fost selectate în total 43 de cauze penale, dintre care 28 aflate la etapa examinării judiciare, iar altele 15 – la etapa urmăririi penale.
Concluzii
Pentru prima dată, raportul „Monitorizarea selectivității justiției penale” constată ipoteza de „selectivitate” în comunicarea publică. Ce înseamnă acest lucru? Că subiecții afiliați grupului de interese cu influență asupra justiției au avut parte de o atitudine binevoitoare din partea Procuraturii Generale și a procurorului general în mod special.
Soluțiile pe cauzele lor, acolo unde a fost vorba de renunțarea la învinuire pentru a demonstra nevinovăția unui subiect, au avut parte de mediatizare sporită din partea organului de urmărire penală și de mediatizare redusă în cazurile de clasare a dosarelor. Ipoteza complementară este că în cazul oponenților grupului de interese cu influență asupra justiției, aceștia au avut parte de o atitudine ostilă din partea Procuraturii Generale și a procurorului general.
În privința lor, șeful Procuraturii Generale a neglijat principiul de prezumție a nevinovăției, cauzele lor au fost intens mediatizate la etapa de urmărire penală și examinare în judecată, iar în cazul clasării dosarelor în privința lor din lipsă de probe sau depășirea termenului, organul de urmărire penală a evitat să comunice aceste informații.
O altă concluzie a raportului este că, spre deosebire de monitorizarea precedentă, persoanele apolitice cercetate penal nu mai sunt tentate să devină membri de partid sau să se apropie de partidele aflate la guvernare în scopul rezolvării problemelor din justiție.
Totuși, au fost depistate cazuri în care apropierea subiecților de partidul aflat la guvernare a coincis cu perioada în care pe cauzele lor penale au fost adoptate soluții favorabile. La fel, spre deosebire de primul raport, niciun subiect al monitorizării nu a acuzat presiuni politice de a adera la partidele de guvernare prin intermediul dosarelor penale, iar subiecții monitorizați nu au lansat acuzări că dosarele lor au fost instrumentate la comandă politică.
Pe de altă parte, organul de urmărire penală s-a eschivat să examineze cazuri evidente pentru societate de corupție politică, în care erau vizați reprezentanți ai partidului de guvernare, iar procurorul general s-a expus asupra lipsei unui temei de urmărire penală pe aceste cazuri, înainte ca procurorii de caz să examineze faptele.
Recomandări
Pentru a evita implicarea politicului în justiție, expertele Freedom House au formulat recomandări atât pentru formațiunile politice, cât și pentru reprezentanții organelor de urmărire penală.
Astfel, partidelor politice aflate la guvernare și/sau care și-au asumat într-o anumită măsură funcționarea organelor de forță li se recomandă:
- să nu accepte oferirea garanțiilor anti-justiție de către exponenții sistemului judiciar, cum este procurorul general, procurorii din subordine, CSP, CSM și judecătorii;
- să nu accepte noi membri de partid sau susținători din rândul persoanelor cercetate penal;
- să suspende calitatea de membru de partid și/sau să determine persoanele cercetate penal să plece din partid pentru a nu-i prejudicia imaginea;
- să trateze cu respect independența actorilor din justiție și să accepte soluțiile lor, fără imixtiuni, indiferent de afilierea politică și grupurile de interese ale subiecților vizați în anchetele penale.
În ce privește recomandările pentru Procuratură și organul de urmărire penală, reprezentanții acestora ar urma:
- să trateze la fel toate semnalele publice cu privire la implicarea unor actori politici sau din grupuri de influență în acte de corupție;
- să evite disculparea persoanelor anterior expuse public ca fiind implicate în acte de corupție, înainte de a verifica temeinicia acestor alegații;
- să verifice bănuielile expuse public în cadrul unor procese penale în vederea luării unei decizii de pornire sau nu a unei cauze penale.
Foto: Shutterstock
