De aproape doi ani, Republica Moldova are doar 20 instanțe de judecată, din cele 51 câte au existat anterior. Și asta în urma implementării reformei instanțelor judecătorești. Ce, cum și de ce a avut loc optimizarea instanțelor de judecată vedeți în articolul de mai jos.

De ce a fost necesară reforma instanțelor? 

Reorganizarea instanțelor de judecată din țară s-a produs după ce au fost identificate mai multe probleme în sistemul judecătoresc – timpul îndelungat de examinare a dosarelor, volumul neuniform de lucru a judecătorilor și instanțelor, insuficiența magistraților și personalului non-judiciar în unele instanțe și abundența judecătorilor și personalului non-judiciar în altele, inaccesibilitatea sediilor judecătoriilor, mai ales pentru persoane cu necesități speciale etc.

Un studiu* efectuat de Centrul de Resurse Juridice, în 2016, arată că statul cheltuie mai mult pentru clădirile instanțelor, decât pentru angajații săi. Mai exact, peste 45 la sută din banii alocați judecătoriilor erau repartizați la judecătorii mici, în care activau câte șase judecători și chiar mai puțin. În unele instanțe, precum Vulcănești sau Șoldănești activa câte un singur magistrat.

Astfel, a fost propusă comasarea instanțelor de judecată (vedeți detalii mai jos). Felul în care trebuie să se schimbe harta judecătoriilor etc. a fost studiat de mai mulți experți din domeniu și în 2016 a demarat însăși reforma.

Iar pentru ca dosarele să fie gestionate mai eficient (rapid și calitativ), a fost decisă repartizarea uniformă a acestora. Astfel, toți judecătorii vor avea un volum de muncă egal, și vor avea posibilitatea să se specializeze, concentrându-se doar pe un anumit tip de cauze.

Reforma instanțelor de judecată este efectuată pentru a îndeplini angajamentele asumate de țara noastră în fața partenerilor externi. Modificarea hărții reprezintă o condiționalitate impusă de UE (din Matricea de politici, anexă a Acordului de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și Uniunea Europeană privind Programul de suport al reformei justiției, semnat la Bruxelles la 14 iunie 2014 și aprobat prin hotărâre de Guvern în data de 2 septembrie 2013).

Aceste schimbări au fost prevăzute și în Strategia de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011-2016 – direcția strategică „Asigurarea accesibilității și independenței sistemului judecătoresc”, dar și în programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova 2015-2018.

Cum s-a schimbat harta judecătorească? 

Din 1 ianuarie 2017, în Moldova nu mai sunt 51 de judecătorii, ci doar 20 – vezi lista aici. Astfel, de exemplu, judecătoriile Șoldănești, Rezina și Telenești au fost fuzionat prin contopire cu Judecătoria Orhei și au devenit judecătoria Orhei. Același lucru s-a întâmplat și cu celelalte judecătorii.

În prezent, judecătoriile optimizate au mai multe sedii. Important este că Legea cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești prevede că judecătoriile trebuie să se găsească, fizic, într-un sediu unic. Acest lucru înseamnă că, până la sfârșitul anului 2027, trebuie să fie construite sedii unice pentru toate judecătoriile optimizate sau renovate cele existente, pentru a crea condiții de activitate bune pentru justițiari (judecători etc.), dar și pentru justițiabili (cetățeni).

Un exemplu clar de optimizare ale instanțelor este Judecătoria Ungheni, care găzduiește în prezent magistrații din Nisporeni și cei din Ungheni. Astfel, rezidenții raioanelor Nisporeni și Ungheni merg, în prezent, la Judecătoria Ungheni pentru a-și apăra interesele.

Atât timp cât va avea loc construirea sediilor noi sau renovate cele existente pentru celelalte raioane, astfel încât să permită mutarea tuturor magistraților, instanțele vor funcționa în clădirile în care se află în prezent.

De exemplu, anterior reformei, în capitală judecătoriile erau împărțite pe sectoare: Judecătoria Centru, Judecătoria Buiucani, Judecătoria Botanica, Judecătoria Rîșcani și Judecătoria Ciocana. În cadrul reformei, a fost formată o singură instanță – Judecătoria Chișinău, însă aceasta nu are în prezent un sediu unic și până la identificarea unei clădiri pentru a găzdui toți magistrații, aceștia vor activa în aceleași clădiri din sectoare, care nu mai sunt judecătorii de sector, ci sediile Judecătoriei Chișinău.

*Studiul elaborat de către CRJM a oferit recomandări cu privire la alocarea numărului de judecători și personal non-judiciar, precum și la structura dislocării instanțelor judecătorești (harta judiciară), în baza practicii și numărului actual de cauze, inclusiv datele socio-demografice.

Imprimare