Raportul privind situația în domeniul prevenirii și combaterii discriminării pentru anul 2021 a fost prezentat la finele lunii mai, în Parlament, de către președintele Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, Ian Feldman.
Referindu-se la plângerile pe marginea unor presupuse cazuri de discriminare, parvenite la Consiliu, Feldman a menționat că numărul acestora rămâne a fi unul mare. Consiliul a înregistrat, în 2021, 310 plângeri și 2 autosesizări din partea membrilor Consiliului. Numărul dosarelor soluționate s-a ridicat la cifra de 282. Din numărul total de dosare finalizate, 255 au fost soluționate prin emiterea deciziilor: 49 – decizii de constatare, 47 – decizii de neconstatare, iar alte 155 – decizii de inadmisibilitate. Totodată, pentru 4 cauze au fost emise decizii de încetare.
Potrivit raportului, faptele de discriminare au loc cu o frecvență mai înaltă în baza criteriilor de: limba – în 19,6%, sex/gen – în 15,7; origine etnică – în 11,8%, dizabilitatea – 7,8%, urmate de apartenența politică – 5,9%, convingeri religioase – în 5,9%, opinia, orientarea sexuală și vârsta în câte 3,9% din decizii, statutul de pensionar, statutul social și statutul procesual în câte 2% din decizii. În 15,7% din decizii au fost invocate alte criterii decât cele menționate supra. Lezarea demnității prin intermediul instigării la discriminare constituie domeniul cu cele mai multe decizii de constatare adoptate de Consiliu în 2021.
Discriminarea femeilor în politică…
Evidențierea originii etnice, în context negativ, în articolele din presă și emisiuni TV este una din principalele probleme identificate în acest domeniu. Tot aici se înscriu aspecte privind discursul instigator la discriminarea femeilor în politică; mesajul instigator față de persoanele LGBT+; afirmații rasiste din partea persoanelor influente și producerea, limbajul instigator față de persoanele cu tulburări din spectrul autismului și distribuirea publicității sexiste.
Câmpul muncii este domeniul căruia îi revine 23,5 % din totalul deciziilor de constatare emise în anul 2021. Aspectele invocate în plângerile ce vizează câmpului muncii țin de: cerințele discriminatorii la încadrarea în muncă; încheierea neîntemeiată a contractelor de muncă pe perioadă determinată; hărțuirea în relațiile de muncă, remunerarea inegală și obstrucționarea activității organizației sindicale alternative.
Discriminarea în acces la bunuri și servicii disponibile publicului atinge 18% în totalul deciziilor de constatare emise de către Consiliu. Cele mai des invocate probleme în acest domeniu țin de refuz în acomodare rezonabilă a serviciilor servicii de transport; inaccesibilitatea obiectelor de menire socială la nevoile persoanelor cu dizabilități; stabilirea diferențiată a taxelor locale pe criteriul apartenenței politice; termen redus de valabilitate a actului de identitate pentru persoanele care au renunțat la număr de identificare de stat; restricții la accesarea programului de subvenționare a dobânzilor.
Autoritățile, reticente față de recomandările Consiliului
Președintele Consiliului, Ian Fledman, a atras atenția că mai mult de jumătate din deciziile Consiliului, ajunse în instanță, sunt contestate inclusiv de instituțiile publice vizate. „Acest lucru reprezintă o problemă și ne îngrijorează. De ce? Pentru că noi și autoritatea vizată pierdem timp în instanța de judecată ca să demonstrăm cine a scris referința mai bine. Într-un final, noi câștigăm, dar procesul durează ani de zile, perioadă în care nu se schimbă nimic. Dacă vorbim despre instituțiile care nu implementează deciziile Consiliului, cred că Administrația națională a penitenciarelor este pe primul loc, la Ministerul muncii și protecției sociale un pic s-a schimbat situația odată cu venirea noului ministru, dar de-a lungul anilor instituția a fost foarte reticentă. De asemenea, Ministerul sănătății, spitalele reprezintă o castă destul de închisă și reacționează bolnăvicios la propunerile Consiliului”, a declarat Ian Feldman de la tribuna parlamentului.
Deputatul Dan Perciun, președintele Comisiei protecție socială, sănătate și familie, a constatat că autoritățile ar trebui să ofere Consiliului suficiente pârghii pentru ca instituția să devină „mai puternică, mai vocală și mai capabilă să-și exercite misiunea”. „Sperăm să putem impulsiona procesul de îmbunătățire a legislației legate de activitatea Consiliului. Inclusiv în timpul completării chestionarului pentru Uniunea Europeană, persoanele care au fost implicate în proces au constatat importanța acestui domeniu – prevenirea și combaterea discriminării. Dacă vrem să avansăm în această direcție, este important să depunem mai mult efort pentru a construi o societate deschisă pentru toată lumea, indiferent de etnie, orientare, limbă vorbită etc”, a precizat Dan Perciun.
Între timp, un raport al organizației Human Rights Watch a criticat Republica Moldova pentru segregarea romilor refugiați din Ucraina. Autorităților de la Chișinău li se reproșează că găzduiesc în mod deliberat majoritatea refugiaților romi separați de alții, oferindu-le astfel „tratament inegal și discriminatoriu”.
Pe fondul atitudinilor discriminatorii omniprezente față de romi, autoritățile guvernamentale au permis și, în unele cazuri, au îndrumat personalului și voluntarilor să refuze refugiaților romi locuințe în unitățile administrate de guvern, se mai spune în raportul organizației.
Într-o reacție oferită Europei Libere, Adrian Efros, șeful Centrului unic de gestionare a crizei, a respins criticile din raport, spunând că guvernul nu aplică vreun criteriu legat de etnie atunci când repartizează refugiații în spațiile de cazare.
