În activitatea lor, judecătorii au foarte multe restricții: atât în viața profesională, cât și în cea privată. Din momentul în care au depus jurământul, judecătorilor le revine obligația de a respecta toate condițiile impuse de funcție. Dacă această obligație este încălcată, atunci ei trebuie să răspundă disciplinar. Ce înseamnă o abatere disciplinară, cum sunt sancționați judecătorii și cine poate să depună sesizării în privința lor, aflați din interviul acordat de către Nadejda Toma, președintele Colegiului disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii, judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Î: Doamna Toma, în urma sesizărilor depuse de justițiabili și de către părțile în procese, ce încălcări au fost admise cel mai des de către judecători, potrivit deciziilor din 2018?

Nadejda Toma: Înainte de a vă răspunde la întrebare, vreau să vorbesc puțin despre statutul judecătorului și despre percepția judecătorului de către societatea noastră. Judecătorul este o personalitate care face o muncă enormă și merită să fie respectat, însă, în opinia mea, judecătorul nu este respectat în societatea noastră.

În virtutea obligațiunilor sale acceptate în momentul accederii în funcție, judecătorul și-a asumat niște restricții pe care trebuie să le respecte pe parcursul întregii sale vieți, inclusiv și în viața privată. Ei sunt obligați să respecte restricțiile impuse, de aceea este instituit acest sistem de control al respectării de către judecător a obligațiilor pe care le are.

Î: Până a discuta despre încălcări, spuneați mai devreme că societatea are o anumită opinie despre judecători. De ce avem în Republica Moldova această situație?

Nadejda Toma: Această situație poate fi generată și de momente obiective, dar și de opinii subiective, inclusiv și în baza la ceea ce apare în mass-media. Noi vedem foarte des că judecătorii sunt foarte des ținta unor investigații jurnalistice. Judecătorii sunt întrebați să-și exprime punctul de vedere în privința subiectelor materialelor jurnalistice, dar în virtutea obligațiilor pe care le au, ei nu pot oferi răspunsuri și atunci se pomenesc în situația când sunt vizați, iar informațiile nu sunt, poate, corecte. Reiterez, în virtutea obligațiilor pe care le are, judecătorul poate să nu aibă dreptul să comenteze sau să ofere răspunsuri la întrebările adresate.

Î: Aș vrea să revenim la încălcările admise de către judecători. Ce arată datele pentru anul trecut?

Nadejda Toma: Conform Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorului și a Regulamentului cu privire la activitatea colegiului disciplinar, adoptat în baza legii, în fiecare an Colegiul disciplinar publică pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii raportul activității sale. Anul trecut au fost sancționați patru judecători, dintre care trei s-au ales cu avertisment și un judecător a fost pedepsit cu cea mai dură sancțiune – eliberarea din funcție. Este vorba de ex-judecătorul Gheorghe Balan.

Care sunt abaterile disciplinare? Este vorba despre faptul că nu sunt redactate la timp hotărârile judecătorești pronunțate. Aceste trei avertismente reies din circumstanțe care sunt imputabile judecătorului. Judecătorii care au fost sancționați nu au putut aduce argumente în favoarea lor.

Î: De obicei, judecătorii susțin că au un volum foarte mare de muncă. Acest lucru nu poate duce la îngreunarea procesului de motivare a hotărârilor?

Nadejda Toma: Activând deja de un an în cadrul Colegiul disciplinar, am constatat (dar și la Adunările Generale a Judecătorilor) că volumul de muncă al judecătorului crește substanțial din an în an. Judecătorii ne-au declarat în ședințele noastre că nu reușesc să facă față volumului excesiv de muncă.

Î: Aș vrea să ne explicați cum are loc procedura de examinare a sesizărilor, ce fac membrii Colegiului disciplinar, cum se iau aceste decizii în privința judecătorilor?

Nadejda Toma: Această procedură este reflectată în Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorului, este reflectată în Regulamentul cu privire la activitatea Colegiului disciplinar, Regulamentul cu privire la activitatea Inspecției judiciare și, mai nou, Consiliul Superior al Magistraturii, a întocmit un Ghid pentru sesizare al Inspecției judiciare.

Autorul depune sesizarea (care are anumite cerințe de conținut) la Inspecția judiciară, care examinează faptele descrise, întocmește dosarul, solicită informațiile necesare, inclusiv și de la judecătorul vizat în sesizare. După acumularea acestor informații, Inspecția judiciară poate să respingă sesizarea, emițând în acest sens o decizie sau poate să scrie un raport, care este examinat în plenul Colegiului disciplinar.

Cu 15 zile înainte de examinare, plenul Colegiului disciplinar citează persoanele vizate în sesizare, acestea având posibilitatea și dreptul de a apela la un avocat sau reprezentant. În ședința plenului, Colegiul disciplinar audiază atât petiționarul, cât și judecătorul, opinia inspectorului-raportor și, în camera de deliberare, decide ce soluție oferă.

Î: Cât de deschiși sunt judecătorii și instanțele să ofere informațiile solicitate de Colegiul disciplinar?

Nadejda Toma: Judecătorii și instanțele sunt deschiși. Cazurile când judecătorii nu răspund la solicitări sunt rare. Eu îndemn toți judecătorii să răspundă la aceste sesizări, deoarece ei pot să își expună opinia și să aducă probe.

Î: Am să vă rog să ne explicați ce înseamnă o abatere disciplinară a unui judecător. Ce acțiune sau inacțiune a unui judecător poate fi considerată drept abatere disciplinară?

Nadejda Toma: Eu nu pot să vă spun în câteva cuvinte ce înseamnă o abatere disciplinară. Sunt acțiuni sau inacțiuni ale judecătorului care nu sunt corespunzătoare legii. Acestea sunt strict stabilite în Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorului și sunt enumerate în articolul 4 al acestei legi.

Eu vreau să atrag atenția asupra faptului că foarte multe sesizări sunt respinse, fiind considerate drept neîntemeiate de către Colegiul disciplinar și de către Inspecția judiciară. e Asta se întâmplă fiindcă justițiabilii se adresează la Colegiul disciplinar, considerând că Colegiul disciplinar ar putea răsturna soluția judecătorului în dosar.

Vreau să vă spun că aceasta este o problemă nu doar pentru sistemul judecătoresc din Republica Moldova. Aceasta a fost semnalată și de experți străini, care au spus că și în țările lor, asemenea sesizări reprezintă 90% din totalul de sesizări. La noi tot așa este – marea majoritate a cetățenilor consideră că noi suntem o instanță.

Î: În general, împotriva cui sunt depuse cele mai multe sesizări: împotriva judecătorilor de la curțile de apel sau de la judecătoriile de fond?

Nadejda Toma: Statistic sunt depuse mai multe sesizări în privința judecătorilor de la judecătoriile de fond. Sunt și sesizări care sunt depuse împotriva tuturor judecătorilor care au examinat cauza: prima instanță, Curtea de apel și, inclusiv, Curtea Supremă de Justiție.

Î: În cazul în care se constată că sesizarea este nefondată, autorii acestora sunt sancționați sau ar trebui să fie sancționați?

Nadejda Toma: În niciun caz. Aceasta este o opinie, o dorință, un drept pe care cetățeanul îl realizează. Noi nu putem să punem niciun impediment.

Î: Și în cazul în care persoana care a depus sesizarea nu este de acord cu soluția dată de către Colegiu, ce instrumente are la dispoziție și unde poate găsi mai multe informații despre ce să facă mai departe?

Nadejda Toma: Orice decizie cu privire la o sesizare, inclusiv decizia Inspecției judiciare poate fi contestată. Decizia Inspecției judiciare poate fi contestată la completele de examinare a contestațiilor. Odată ce completele de examinare care acceptă sau resping contestația, hotărârea lor este finală și nu mai poate fi atacată. Însă soluția Colegiului disciplinar, care a fost pronunțată în plen, poate fi atacată la Consiliul Superior al Magistraturii, iar, ulterior, hotărârea Consiliul Superior al Magistraturii poate fi atacată și în instanța de judecată, conform Legii contenciosului administrativ.

Î: Ce planuri aveți pentru acest an? Ne putem aștepta la modificări în procesul de examinare a cauzelor disciplinare?

Nadejda Toma: Activitatea Colegiului disciplinar este foarte complexă. Anul trecut a fost modificată substanțial Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. A fost modificată și procedura de examinare a cauzelor disciplinare. S-au mai introdus modificări în legislație, inclusiv au fost modificate temeiurile de atragere la răspundere disciplinară a judecătorilor în ceea ce ține de anumite abateri disciplinare. Noi ne-am restructurat, ne-am reorganizat activitatea și sperăm că vom reuși să facem față fluxului mare de sesizări care vin la Consiliul Superior al Magistraturii.

Î: Ce recomandări ați avea pentru judecători ca să nu ajungă la Dvs.?

Nadejda Toma: În 2018 am semnalat faptul că au fost depuse mai puține sesizări și, prin urmare, au fost pornite mai puține cauze disciplinare. Acest fapt poate fi interpretat la dorința celui care își expune opinia, dar eu consider că acesta se datorează judecătorilor, care țin la respectarea obligațiunilor pe care le au.

Am văzut pe parcursul examinării cauzelor disciplinare, persoane integre, persoane culte, persoane care își înțeleg responsabilitățile. Consider că judecătorii nu au nevoie să le reamintești că au aceste obligații, fiindcă odată ce au semnat și au pronunțat jurământul în fața Consiliului Superior al Magistraturii de respectare a legislației și obligațiunilor, ei anume așa procedează.

Să vă spun sincer, în ultimul timp a spune că ești judecător, ținând cont de opinia publică, nu este un lucru prestigios. Eu sunt mândră că sunt judecător și consider că funcția de judecător oferă foarte multe. Persoana care exercită acest mandat crește atât din punct de vedere profesional, cât și personal, deoarece respectă aceste restricții. Consider că judecătorii care activează în prezent au un comportament destul de demn în situația creată.

Vă mulțumesc!

Imprimare